Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru arogan╚Ť─â

arog├ín╚Ť─â sf [At: MAIORESCU, CR. I, 314 / Pl: ~╚Ťe / E: fr arrogance] 1 Purtare sfid─âtoare (╚Öi obraznic─â) a cuiva care se crede superior Si: trufie, (├«nv) seme╚Ťie. 2 Atitudine de m├óndrie dispre╚Ťuitoare.
AROG├üN╚Ü─é s. f. Purtare obraznic─â ╚Öi sfid─âtoare; atitudine de m├óndrie dispre╚Ťuitoare; ├«nfumurare, impertinen╚Ť─â. ÔÇô Din fr. arrogance, lat. arrogantia.
AROG├üN╚Ü─é s. f. Purtare obraznic─â ╚Öi sfid─âtoare; atitudine de m├óndrie dispre╚Ťuitoare. ÔÇô Din fr. arrogance, lat. arrogantia.
AROG├üN╚Ü─é s. f. Purtare semea╚Ť─â ╚Öi dispre╚Ťuitoare a unei persoane care se crede mai presus dec├«t altele ╚Öi-╚Öi ia drepturi care nu i se cuvin; trufie manifestat─â printr-o atitudine insult─âtoare.
AROG├üN╚Ü─é s. f. Purtare obraznic─â ╚Öi sfid─âtoare; trufie insult─âtoare. ÔÇô Fr. arrogance (lat. lit. arrogantia).
arog├ín╚Ť─â s. f., g.-d. art. arog├ín╚Ťei
arog├ín╚Ť─â s. f., g.-d. art. arog├ín╚Ťei
AROGÁNȚĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. îngâmfare.
Arogan╚Ť─â Ôëá modestie
AROG├üN╚Ü─é s.f. Atitudine exagerat de m├óndr─â ╚Öi de dispre╚Ťuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus dec├ót al╚Ťii, atribuindu-╚Öi drepturi care nu i se cuvin; trufie insult─âtoare, obr─âznicie, ├«nfumurare. [Gen. -iei. / cf. fr. arrogance, lat. arrogantia].
AROG├üN╚Ü─é s. f. atitudine de m├óndrie dispre╚Ťuitoare; obr─âznicie, ├«nfumurare, impertinen╚Ť─â. (< fr. arrogance, lat. arrogantia)
AROG├üN╚Ü─é f. Atitudine de trufie ╚Öi de dispre╚Ť fa╚Ť─â de cei din jur; purtare sfid─âtoare, obraznic─â. [G.-D. arogan╚Ťei] /<fr. arrogance, lat. arrogantia
arogan╚Ť─â f. trufie, obr─âznicie.
*arog├ín╚Ť─â f. (lat. arrogantia). Obr─âznicie, trufie.
AROGAN╚Ü─é s. 1. impertinen╚Ť─â, insolen╚Ť─â, m─âg─ârie, necuviin╚Ť─â, neobr─âzare, neru╚Öinare, obr─âznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) seme╚Ťie, (livr.) morg─â, prezum╚Ťie, (pop. ╚Öi fam.) ╚Ť├«fn─â. (E de-o ~ revolt─âtoare.) 2. fal─â, fudulie, infatuare, ├«nfumurare, ├«ng├«mfare, m├«ndrie, orgoliu, seme╚Ťie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morg─â, prezum╚Ťie, suficien╚Ť─â, (rar) superbie, ╚Ťan╚Ťo╚Öie, (├«nv. ╚Öi pop.) m─âre╚Ťie, m─ârire, (pop. ╚Öi fam.) ifos, ╚Ť├«fn─â, (reg.) f─âlo╚Öenie, f─âlo╚Öie, (├«nv.) f─âlnicie, laud─â, m─ârie, m─ârime, m├«ndre╚Ťe, pohfal─â, prea├«n─âl╚Ťare, prea├«n─âl╚Ťime, seme╚Ťire, truf─â, truf─â╚Öie, z─âd─ârnicie. (~ lui este cu totul nejustificat─â.)

Arogan╚Ť─â dex online | sinonim

Arogan╚Ť─â definitie

Intrare: arogan╚Ť─â
arogan╚Ť─â substantiv feminin