Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru armator

armat├│r sm [At: DR─éGHICI, R. 15/17 / Pl: ~i / E: fr armateur] 1 Persoan─â care armeaz─â o nav─â. 2 Proprietar al unei nave.
ARMAT├ôR, armatori, s. m. 1. Persoan─â care armeaz─â o nav─â; proprietar al unei nave. 2. Muncitor specializat ├«n montarea construc╚Ťiilor de sus╚Ťinere a galeriilor de min─â. ÔÇô Din fr. armateur, it. armatore.
ARMAT├ôR, armatori, s. m. Persoan─â care armeaz─â o nav─â; proprietar al unei nave. ÔÇô Din fr. armateur, it. armatore.
ARMATÓR, armatori, s. m. Persoană care echipează o navă pe cheltuiala sa; proprietar particular de vase. Ajunsese milionar armator, avînd patru vapoare de mare. BART, E. 303.
ARMAT├ôR, armatori, s. m. Persoan─â care echipeaz─â o nav─â; proprietar al unei nave. ÔÇô Fr. armateur (it. armatore).
armat├│r s. m., pl. armat├│ri
armat├│r s. m., pl. armat├│ri
ARMAT├ôR s.m. 1. Persoan─â care armeaz─â o nav─â pe cheltuiala sa; proprietar de nave. 2. miner specializat ├«n armarea excava╚Ťiilor subterane. [Cf. fr. armateur, it. armatore].
ARMAT├ôR s. m. 1. cel care armeaz─â o nav─â ├«n scopuri comerciale; proprietar de nave. 2. miner specializat ├«n armarea excava╚Ťiilor subterane. (< fr. armateur, it. armatore, lat. armator)
ARMATÓR ~i m. 1) Persoană care echipează și exploatează o navă. 2) Proprietar al unei nave. /<fr. armateur, it. armatore
armator m. cel ce înarmează sau echipează o corabie pe cheltueala sa.
*armat├│r m. (it. armat├│re, fr. armateur). Odinioar─â, cel ce echipa o corabie p. a face piraterie sa┼ş ╚Öi negustorie. Az─ş, exportator, ma─ş des de gr├«ne.

Armator dex online | sinonim

Armator definitie

Intrare: armator
armator substantiv masculin