aritmométru sn [At: DA / Pl: ~re / E: fr arithmomètre] Aparat care face mecanic operații aritmetice, folosit în geodezie.

ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat folosit în geodezie, care efectuează (manual sau mecanic) operații aritmetice. – Din fr. arithmomètre.

ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează (manual sau mecanic) operații aritmetice. – Din fr. arithmomètre.

ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează mecanic operații aritmetice.

ARITMOMÉTRU, aritmometre, s. n. Aparat care efectuează mecanic operații aritmetice. – Fr. arithmomètre (< gr.).

aritmométru (-me-tru) s. n., art. aritmométrul; pl. aritmométre

aritmométru s. n. (sil. -tru), pl. aritmométre

ARITMOMÉTRU s.n. Aparat care efectuează mecanic calcule și operații aritmetice. [< fr. arithmomètre, cf. gr. arithmos – număr, metron – măsură].

ARITMOMÉTRU s. n. aparat pentru efectuarea de operații aritmetice. (< fr. arithmomètre)

ARITMOMÉTRU ~e n. Aparat pentru efectuarea automată a operațiilor aritmetice elementare. /<fr. arithmometre