10 definiții pentru arhondărie
arhondăríe sf [At: CIHAC II, 363 / V: -ntă- / Pl: ~ii / E: ngr ἀρχοντάρεῖον] Aripă dintr-o mănăstire (sau casă) destinată oaspeților, drumeților Si: (Mol) arhondaric. ARHONDĂRÍE, arhondării,
s. f. Arhondaric. – Din
ngr. arhondarion. ARHONDĂRÍE, arhondării,
s. f. Arhondaric. – Din
ngr. arhondaríon. ARHONDĂRÍE, arhondării,
s. f. (
Munt.) Arhondaric. Merseră să se odihnească în chilia starețului ce slujea de arhondărie. ODOBESCU, S. I 88.
ARHONDĂRÍE, arhondării,
s. f. (
Reg.) Arhondaric. –
Ngr. arhontareion. arhondăríe s. f.,
art. arhondăría,
g.-d. art. arhondăríei;
pl. arhondăríi,
art. arhondăríile
arhondăríe s. f., art. arhondăría, g.-d. art. arhondăríei; pl. arhondăríi, art. arhondăríile ARHONDĂRÍE s. arhondaric. (A dormit la ~ mânăstirii.) arhondăríe f. (d. arhondaric). Arhondaric.
ARHONDĂRIE s. arhondaric. (A dormit la ~ mănăstirii.) Arhondărie dex online | sinonim
Arhondărie definitie
Intrare: arhondărie
arhondărie substantiv feminin