Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru apoteotic

apote├│tic, ~─â a [At: ODOBESCU, ICON. TR. 5 / Pl: ~ici, -ice / E: apoteoz─â + -(o)tic] 1 (Rar) De apoteoz─â. 2 Care constituie o apoteoz─â.
APOTE├ôTIC, -─é, apoteotici, -ce, adj. (Rar) De apoteoz─â, care constituie o apoteoz─â. [Pr.: -te-o-] ÔÇô Apote[oz─â] + suf. -otic (dup─â hipnoz─â ÔÇô hipnotic).
APOTE├ôTIC, -─é, apoteotici, -ce, adj. (Rar) De apoteoz─â, care constituie o apoteoz─â. [Pr.: -te-o-] ÔÇô Apote[oz─â] + suf. -otic (dup─â hipnoz─â ÔÇô hipnotic).
APOTE├ôTIC, -─é, apoteotici, -e, adj. (Rar) De apoteoz─â, privitor la apoteoz─â. [Pr.: -te-o-] ÔÇô Din apote[oz─â] + suf. -otic.
apote├│tic (-te-o-) adj. m., pl. apote├│tici; f. apote├│tic─â, pl. apote├│tice
apote├│tic adj. m. (sil. -te-o-), pl. apote├│tici; f. sg. apote├│tic─â, pl. apote├│tice
APOTEÓTIC adj. v. triumfal.
APOTEÓTIC, -Ă adj. (Rar) De apoteoză, privitor la apoteoză. [Pron. -te-o-. / < apoteoză].
APOTEÓTIC, -Ă adj. care constituie o apoteoză; triumfal. (< apote/oză + -otic)
apote├│tic, -─â adj. ╚Öi substantivizat Triumfal ÔŚŐ ÔÇ×Final apoteotic: ┬źSe ivesc zorile unei noi vie╚Ťi┬╗.ÔÇŁ I.B. 4 VII 72 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×[...] unul din acele finaluri care nu pot ├«ncol╚Ťi dec├ót pe teritoriul filmului adev─ârat, pentru c─â refuz─â conven╚Ťia apoteoticului ╚Öi a╚Öaz─â, ├«nc─â o dat─â, ├«ntreaga curgere a faptelor ├«n matca vie╚Ťii obi╚Önuite.ÔÇŁ I.B. 27 XII 77 p. 2 (din apoteoz─â; DN3)

Apoteotic dex online | sinonim

Apoteotic definitie

Intrare: apoteotic
apoteotic adjectiv
  • silabisire: -te-o-