APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Porțiune dintr-un domeniu feudal, acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii aristocratice; proprietate sau venit acordat în chip arbitrar, din averea țării, membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau (fig.) spiritual care se atribuie cuiva sau care este acaparat în mod exclusiv de cineva. – Variantă: apanágiu (CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/2) s. n.