Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1013391:

antihréză sf [At: Lm / V: -ier- / Pl: ~ze / E: fr antichrèse] (Jur; înv) Contract prin care se dă creditorului dreptul de a uza de un bun imobil ipotecat, scăzând eventualele beneficii din dobânzile și apoi din capitalul datorat.

Anticreză dex online | sinonim

Anticreză definitie