anticoagulánt, ~ă sn, a [At: DEX² / P: ~co-a~ / Pl: ~e / E: fr anticoagulant] 1-2 (Substanță) care împiedică coagularea sângelui.

ANTICOAGULÁNT, -Ă, anticoagulanți, -te, adj., s. n. (Medicament) care împiedică coagularea sângelui. [Pr.: -co-a-. – Pl. și: (m.) anticoagulanți] – Din fr. anticoagulant.

ANTICOAGULÁNT, -Ă, anticoagulanți, -te, adj., s. m. (Medicament) care împiedică coagularea. [Pr.: -co-a-] – Din fr. anticoagulant.

anticoagulánt¹ (-co-a-) adj. m., pl. anticoagulánți; f. anticoagulántă, pl. anticoagulánte

anticoagulánt² (-co-a-) s. n., pl. anticoagulánte

anticoagulánt adj. → coagulant

anticoagulánt s. n. (sil. -co-a-), pl. anticoagulánte

ANTICOAGULÁNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care împiedică coagularea sângelui. [Cf. fr. anticoagulant].

ANTICOAGULÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) care împiedică coagularea sângelui; antifloculant. (< fr. anticoagulant)

ANTICOAGULÁNT ~te n. Substanță care împiedică coagularea sângelui. [Sil. -co-a-] /<fr. anticoagulant