Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru angor

angh├şn─â2 sf vz angin─â
angh├şn─â1 sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ne / E: fr sau ger Nankin (ora╚Ö din China)] (Cmr; ├«nv) P├ónz─â tare de bumbac (de c├ónep─â), mai ales de culoarea g─âlbuie a p├ónzei ne├«n─âlbite, ├«ntrebuin╚Ťat─â, ├«ndeosebi, pentru ├«nvelitorile ├«n care se bag─â fulgii ├«n perne Si: nanchin Cf anghinet.
ang├şn─â sf [At: N. LEON, MED. 122 / Pl: ~ne / V: (pop) -ghin─â / E: fr angine] 1 (Med) Boal─â infec╚Ťioas─â const├ónd din inflamarea (cu sau f─âr─â membrane false) a mucoasei g├ótului ╚Öi a faringelui Si: (pop) g├ólci, bolje, ╚Öop├órlai╚Ť─â, ╚Öop├órlai╚Ťa cea rea. 2 (├Äs) -pectoral─â (sau de piept) Boal─â cauzat─â de alter─âri func╚Ťionale sau anatomice ale arterelor coronare ├«n regiunea inimii (├«nso╚Ťit─â de dureri), care provoac─â accese de ├«n─âbu╚Öire ╚Öi chiar asfixie. 3 (Reg; ├«f anghin─â) Difterie.
ANGH├ŹN─é s. f. v. angin─â.
ANGH├ŹN─é s. f. v. angin─â.
ANG├ŹN─é, angine, s. f. 1. Inflama╚Ťie a faringelui ╚Öi a amigdalelor care ├«mpiedic─â ├«nghi╚Ťirea ╚Öi respira╚Ťia. 2. (├Än sintagma) Angin─â pectoral─â = boal─â care se caracterizeaz─â prin dureri ├«n regiunea inimii ╚Öi prin accese de asfixie ╚Öi care se datoreaz─â unor alter─âri func╚Ťionale sau anatomice ale arterelor coronare; angor. [Var.: (pop.) angh├şn─â s. f.] ÔÇô Din fr. angine, lat. angina.
ANG├ŹN─é, angine, s. f. 1. Inflama╚Ťie a faringelui ╚Öi a amigdalelor care ├«mpiedic─â ├«nghi╚Ťirea ╚Öi respira╚Ťia. 2. (├Än sintagma) Angin─â pectoral─â = boal─â care se caracterizeaz─â prin dureri ├«n regiunea inimii ╚Öi prin accese de asfixie ╚Öi care se datoreaz─â unor alter─âri func╚Ťionale sau anatomice ale arterelor coronare; angor. [Var.: (pop.) angh├şn─â s. f.] ÔÇô Din fr. angine, lat. angina.
├üNGOR s. f. (╚śi ├«n sintagma angor pectoris) Angin─â pectoral─â. ÔÇô Din fr., lat. angor.
ANGH├ŹN─é s. f. 1. Inflama╚Ťie a mucoasei din fundul g├«tului, care ├«mpiedic─â ├«nghi╚Ťirea ╚Öi respira╚Ťia. ├Äntr-o zi de iarn─â Emilia a murit de anghin─â ori de scarlatin─â. IBR─éILEANU, A. 49. Anghin─â difteric─â = difterie. 2. (Numai ├«n expr.) Anghin─â pectoral─â (sau de piept) = boal─â de origine neuro-cardiac─â, care se caracterizeaz─â prin dureri ├«n regiunea inimii ╚Öi accese de asfixie. ÔÇô Variant─â: ang├şn─â s. f.
ANG├ŹN─é s. f. v. anghin─â.
ANGH├ŹN─é s. f. 1. Inflama╚Ťie a mucoasei din fundul g├ótului, care ├«mpiedic─â ├«nghi╚Ťirea ╚Öi respira╚Ťia. 2. (├Än expr.) Anghin─â pectoral─â = boal─â care se caracterizeaz─â prin dureri ├«n regiunea inimii ╚Öi accese de asfixie. ÔÇô Fr. angine (lat. lit. angina).
!ang├şn─â s. f., g.-d. art. ang├şnei; pl. ang├şne
*ángor (lat.) s. f.
├íngor p├ęctoris (lat.) s. f.
angh├şn─â/ang├şn─â s. f., g.-d. art. angh├şnei/ang├şnei; pl. angh├şne/ang├şne
ANGH├ŹN─é s. v. scarlatin─â.
ANGH├ŹN─é s. 1. (├«nv.) corac─â. 2. anghin─â difteric─â v. difterie.
ANGH├ŹN─é s.f. 1. Inflama╚Ťie a mucoasei din fundul g├ótului sau a faringelui, ├«nso╚Ťit─â de greutatea de a ├«nghi╚Ťi. 2. ÔŚŐ Anghin─â pectoral─â = afec╚Ťiune caracterizat─â prin accese de sufocare ╚Öi prin dureri ├«n regiunea inimii. [Pl. -ne, var. angin─â s.f. / < fr. angine, cf. germ. Angine, lat. angina < angere ÔÇô a ├«n─âbu╚Öi].
ANG├ŹN─é s.f. v. anghin─â.
ANGH├ŹN─é/ANG├ŹN─é s. f. 1. inflama╚Ťie a mucoasei din fundul g├ótului sau a faringelui, ├«nso╚Ťit─â de greutatea de a ├«nghi╚Ťi; angor. 2. ~ pectoral─â = afec╚Ťiune caracterizat─â prin accese de sufocare ╚Öi dureri ├«n regiunea inimii. (< fr. angine, lat. angina)
ANG├ŹN─é s. f. elem. anghin─â.
ÁNGOR s. n. anghină. (< fr., lat. angor)
angh├şn─â, s. f. ÔÇô Nanchin, ╚Ťes─âtur─â de bumbac. De la Nankin, ora╚Ö din China, prin intermediul pronun╚Ť─ârii ngr. (Hasdeu 1200). Este cuv├«nt ├«nv., ast─âzi se folose╚Öte mai mult nankin, din fr.
ang├şn─â (ang├şne), s. f. ÔÇô Inflama╚Ťie a g├«tului. ÔÇô Var. anghin─â. Fr. angine; var., din ngr. ß╝Ç╬│¤░╬»╬Ż╬Ě.
ANGH├ŹN─é f. Inflama╚Ťie a faringelui ╚Öi a amigdalelor. ÔŚŐ ~ pectoral─â boal─â care se manifest─â prin dureri ├«n regiunea inimii ╚Öi prin accese de sufocare. [G.-D. anghinei; Var. angin─â] /<fr. angine, lat. angina
angh├şn─â s.f. (├«nv. ╚Öi reg.) p├ónz─â groas─â de c├ónep─â; nanchin
anghină f. pânză groasă de cânepă. [V. nanchin].
anghin─â f. inflama╚Ťiunea g├ótlejului (= fr. angine).
*angh├şn─â, V. angin─â.
*ang├şn─â f., pl. e (lat. angina). Med. Inflama╚Ťiunea g├«tulu─ş. Angin─â difteric─â, o boal─â grea caracterizat─â pin unflarea amigdalelor, acoperirea lor cu o membran─â alb─â, apo─ş g─âlbie, tuse, paliditate ╚Öi ame╚Ťeal─â. (Pop. bolfe ╚Öi ╚Öop├«rlai╚Ť─â). C├«nd se ├«ntinde la faringe e ╚Öi ma─ş grav─â. (Se ma─ş nume╚Öte ╚Öi crup ╚Öi gu╚Öter). ÔÇô Ob. anghin─â.
anghin─â s. v. SCARLATIN─é.
ANGHIN─é s. (MED.). 1. (├«nv.) corac─â. 2. anghin─â difterica = difterie, (pop.) ╚Öop├«rlai╚Ť─â, (reg.) bolf─â, (Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Öop├«rlari╚Ť─â.

Angor dex online | sinonim

Angor definitie

Intrare: angin─â
angor (numai) singular substantiv feminin invariabil
pectoris
anghin─â substantiv feminin
angor pectoris (numai) singular substantiv feminin invariabil
angin─â substantiv feminin