Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 892913:

ANACOLÚT, anacolute, s. n. Greșeală de stil constînd în întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. Versurile populare ♦ «Cine m-a lua pe mine Nu vreau să-mi fie rușine» cuprind un anacolut.

Anacolut dex online | sinonim

Anacolut definitie