Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru amenda

amenda2, ~─â vt [At: ODOBESCU, S. II, 321 / V: (reg) am├ónda2 / Pzi: ~dez / E: fr amender] 1 A modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2 (Agn) A ├«mbun─ât─â╚Ťi unele ├«nsu╚Öiri ale solului prin ├«ncorporarea unor amendamente (2).
amenda1 vt [At: PAS, Z. I, 298 / V: (reg) am├ónda1 / Pzi: ~d├ęz / E: amend─â] A aplica cuiva o amend─â.
am├ęnd─â sf [At: SADOVEANU, N. F. 43 / V: aman-, am├ón- / Pl: ~nzi / E: fr amende] Pedeaps─â ├«n bani.
AMEND├ü2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege; a emenda. 2. A ├«mbun─ât─â╚Ťi unele ├«nsu╚Öiri ale solului prin ├«ncorporarea unor amendamente (2). ÔÇô Din fr. amender.
AMENDA1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amend─â. ÔÇô Din amend─â.
AM├ëND─é, amenzi, s. f. Sanc╚Ťiune care const─â ├«n plata unei sume de bani. ÔÇô Din fr. amende.
AMEND├ü2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A ├«mbun─ât─â╚Ťi unele ├«nsu╚Öiri ale solului prin ├«ncorporarea unor amendamente (2). ÔÇô Din fr. amender.
AMEND├ü1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amend─â. ÔÇô Din amend─â.
AM├ëND─é, amenzi, s. f. Pedeaps─â ├«n bani. ÔÇô Din fr. amende.
AMEND├ü2, amendez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un text, mai ales la o lege sau la un proiect de lege) A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a ├«ndrepta, a modifica prin amendamente. Proiectul de lege a fost amendat. Aceasta este o sistem─â pe care poate cineva s─â o primeasc─â sau s─â o lepede; dar a veni s─â o amendeze prin deciziuni par╚Ťiale... se pare... a fi o lucrare inutil─â. ODOBESCU, S. II 321.
AMEND├ü1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amend─â. [Patronul] ├«mi face observa╚Ťie c─â nu-i dau lista cu cei ce ├«nt├«rzie... ca s─â-i amendeze. PAS, Z. I 298.
AM├ëND─é, amenzi, s. f. 1. Pedeaps─â ├«n bani. Ce amend─â?... Amend─â c─â nu v-a╚Ťi dat b─âie╚Ťii la ╚Öcoal─â. PREDA, ├Ä. 118. 2. (├Än expr.) Amend─â onorabil─â = recunoa╚Ötere public─â a propriei gre╚Öeli. Mi-am permis acest blam indiscret... ├«l retrag ├«ns─â, gata de a face amend─â onorabil─â, dac─â m─â asiguri c─â e╚Öti mul╚Ťumit. M. I. CARAGIALE, C. 105.
AMEND├ü2, amendez, vb. I. Tranz. A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege. ÔÇô Fr. amender (lat. lit. emendare).
AMEND├ü1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amend─â. ÔÇô Din amend─â (dup─â fr. amender).
AM├ëND─é, amenzi, s. f. 1. Pedeaps─â ├«n bani. 2. (Rar, ├«n expr.) Amend─â onorabil─â = recunoa╚Ötere public─â a propriei gre╚Öeli. ÔÇô Dup─â fr. amende.
amendá (a ~) vb., ind. prez. 3 amendeáză
am├ęnd─â s. f., g.-d. art. am├ęnzii; pl. am├ęnzi
amend├í (a aplica amend─â, a ├«mbun─ât─â╚Ťi) vb., ind. prez. 1 sg. amend├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. amende├íz─â
am├ęnd─â s. f., g.-d. art. am├ęnzii; pl. am├ęnzi
AMENDÁ vb. a penaliza, (înv. și reg.) a globi, a ștrăfui. (L-a ~ cu 5000 de lei.)
AM├ëND─é s. penalitate, penalizare, (rar) penaliza╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) gloab─â, (├«nv. ╚Öi reg.) ╚Ötraf, (prin Transilv.) bir╚Öag, d├órdal─â, (├«nv.) globire, hatalm, (turcism ├«nv.) geremea. (I-a aplicat o ~ zdrav─ân─â.)
AMEND├ü vb. I. tr. I. 1. A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A ├«mbun─ât─â╚Ťi natura solului prin introducerea unor substan╚Ťe. II. A da, a aplica cuiva o amend─â. [< fr. amender].
AMÉNDĂ s.f. 1. Pedeapsă în bani. 2. Amendă onorabilă = recunoaștere în public a unei greșeli proprii. [Pl. -nzi. / < fr. amende].
AMEND├ü2 vb. tr. 1. a ├«mbun─ât─â╚Ťi prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substan╚Ťe. 3. (jur.) a modifica, a ├«mbun─ât─â╚Ťi condi╚Ťia unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)
AMENDÁ1 vb. tr. a aplica o amendă. (< amendă)
AM├ëND─é s. f. 1. sanc╚Ťiune const├ónd din plata unei sume de bani. 2. ~ onorabil─â = recunoa╚Ötere ├«n public a unei fapte. (< fr. amende)
am├ęnd─â (am├ęnzi), s. f. ÔÇô Pedeaps─â ├«n bani. Fr. amende. ÔÇô Der. (din fr.) amenda, vb.; amendabil, adj.; amendament, s. n.
A AMEND├ü2 ~├ęz tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A ├«mbun─ât─â╚Ťi introduc├ónd anumite substan╚Ťe; a trata cu medicamente. /Din amend─â
A AMEND├ü1 ~├ęz tranz. A supune unei amenzi. /Din amend─â
AM├ëND─é ~zi f. Sanc╚Ťiune const├ónd ├«n obliga╚Ťia de a pl─âti o sum─â de bani. A scuti de ~. [G.-D. amenzii] /<fr. amende
amendà v. 1. a condamna la o amendă; 2. a modifica articolele unei legi.
amendă f. pedeapsă în bani; a face amendă onorabilă, a cere scuze (în public.)
*am├ęnd─â f., pl. e ╚Öi z─ş (fr. amende). Pedeaps─â ├«n ban─ş. Amend─â onorabil─â, o pedeaps─â infamant─â care consista (├«n Francia) ├«n m─ârturisirea public─â a unu─ş delict or─ş a une─ş crime. (Aceast─â pedeaps─â a fost desfiin╚Ťat─â de Constituant─â la 1791). Az─ş. A face amend─â onorabil─â, a m─ârturisi ├«n public o gre╚Öeal─â care merit─â ─şertare. V. gloab─â.
*amend├ęz v. tr. (fr. amender, d. lat. emendare, a ├«ndrepta). Pedepsesc cu amend─â. Modific articulele une─ş leg─ş. ├Ängra╚Ö p─âm├«ntu.
AMENDA vb. a penaliza, (înv. și reg.) a globi, a ștrăfui. (L-a ~ cu 500 de lei.)
AMENDĂ s. penalitate, penalizare, (înv. și pop.) gloabă, (înv. și reg.) ștraf, (prin Transilv.) birșag, dîrdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (I-a aplicat o ~ zdravănă.)

Amenda dex online | sinonim

Amenda definitie

Intrare: amend─â
amend─â substantiv feminin
Intrare: amenda (sanc╚Ťiona)
amenda conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: amenda (├«mbun─ât─â╚Ťi)
amenda conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv