Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 322392:

ALBEÁȚĂ f. 1) Culoare albă. ~a zăpezii. 2) Stare patologică constând în apariția pe cornela ochiului a unor pete albe; leucom. [G.-D. albeții; Sil. -bea-] /alb + suf. ~eață

Albeață dex online | sinonim

Albeață definitie