Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru alb─âstrime

alb─âstr├şme sf [At: ALECSANDRI, P. IV, 122 / Pl: ~mi / E: albastru + -ime] 1 ├Äntindere de culoare albastr─â (2). 2 Spa╚Ťiu albastru (2). 3 Calitatea de a fi albastru. 4 Culoare albastr─â (15). 5 (Iuz; prt) Termen pentru oamenii ├«mbr─âca╚Ťi ├«n haine or─â╚Öene╚Öti (albastre). 6 (Iuz; prt; pex) Ciocoime.
ALB─éSTR├ŹME, (2) alb─âstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastr─â. 2. ├Äntindere de culoare albastr─â; spa╚Ťiu albastru. 3. (├Änv., peior.) Termen cu care ╚Ť─âranii numeau uneori pe cei ├«mbr─âca╚Ťi or─â╚Öene╚Öte; p. ext. ciocoime. ÔÇô Albastru + suf. -ime.
ALB─éSTR├ŹME, (2) alb─âstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastr─â. 2. ├Äntindere de culoare albastr─â; spa╚Ťiu albastru. 3. (├Änv., peior.) Termen cu care ╚Ť─âranii numeau uneori pe cei ├«mbr─âca╚Ťi or─â╚Öene╚Öte; p. ext. ciocoime. ÔÇô Albastru + suf. -ime.
ALB─éSTR├ŹME, (2) alb─âstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastr─â. 2. ├Äntindere de culoare albastr─â (ca a cerului sau a m─ârii), spa╚Ťiu albastru. Pier valuri de zbucium ├«n m─âri de-alb─âstrimi: Viorile m├«ine suna-vor mai bine. DE╚śLIU, G. 38. Cu m├«na stre╚Öin─â, c─âuta s─â str─âbat─â cu ochii alb─âstrimile. CAMILAR, T. 107. ÔŚŐ Fig. Avem at├«ta soare ╚śi-at├«tea limpezimi, ╚śi-at├«ta alb─âstrime de povestit pe strun─â. DE╚śLIU, G. 22. 3. (Cu sens colectiv; peiorativ) Termen cu care oamenii de la ╚Ťar─â numesc uneori pe cei ├«mbr─âca╚Ťi or─â╚Öene╚Öte; ciocoime. ÔÖŽ (Prin restric╚Ťie) Partidul conservator (al boierilor de odinioar─â). Discu╚Ťiile s-au ├«ncins despre politica conservatorilor... Nenea Christodor... dovede╚Öte, bob num─ârat, c─â arenzile au sc─âzut de c├«nd cu venirea alb─âstrimii la putere. DELAVRANCEA, S. 144.
ALB─éSTR├ŹME, (2) alb─âstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastr─â. 2. ├Äntindere de culoare albastr─â; spa╚Ťiu albastru. 3. (├Änv., peior.) Termen cu care ╚Ť─âranii numeau uneori pe cei ├«mbr─âca╚Ťi or─â╚Öene╚Öte; (prin restric╚Ťie) ciocoime. ÔÖŽ Partidul conservator (al boierilor). ÔÇô Din albastru2 + suf. -ime.
alb─âstr├şme s. f., g.-d. art. alb─âstr├şmii; (ceruri) pl. alb─âstr├şmi
alb─âstr├şme s. f., g.-d. art. alb─âstr├şmii; (ceruri) pl. alb─âstr├şmi
ALB─éSTR├ŹME s. v. senin─âtate.
ALB─éSTR├ŹME f. 1) Culoare a spectrului solar care se afl─â ├«ntre violet ╚Öi verde; albastru. 2) ├Äntindere de culoare albastr─â; spa╚Ťiu albastru. ~ea m─ârii. 3) fig. ├«nv. Oameni ├«mbr─âca╚Ťi or─â╚Öene╚Öte. /albastru + suf. ~ime
alb─âstr├şme s.f. (├«nv.) ciocoime
alb─âstrime f. 1. fa╚Ť─â albastr─â: sub cer albastru a m─ârii alb─âstrime AL.; 2. ciocoime, burghezi sau nobili (├«mbr─âca╚Ťi ├«n albastre), ├«n opozi╚Ťiune cu ╚Ť─âranii.
alb─âstr├şme f., pl. ─ş. Iron. Totalitatea locuitorilor de ora╚Ö, ├«mbr─âca╚Ť─ş ├«n albastru (├«nchis), ├«n opoz. cu ╚Ť─âr─ânime. V. c─şoco─ş, c─şofligar.
ALB─éSTRIME s. albastru, azur, claritate, limpezime, senin, senin─âtate, (rar) limpezi╚Ö, (├«nv. ╚Öi reg.) seninat, (reg.) vine╚Ťie, (Mold. ╚Öi Bucov.) sineal─â, (├«nv.) senineal─â. (~ cerului.)

Alb─âstrime dex online | sinonim

Alb─âstrime definitie

Intrare: alb─âstrime
alb─âstrime substantiv feminin