agrarián, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr agrarien] 1-3 Agrar (1-3).

AGRARIÁN, -Ă, agrarieni, -e, adj. (Rar) Agrar. [Pr.: -ri-an] – Din fr. agrarien.

AGRARIÁN, -Ă, agrarieni, -e, adj. (Rar) Agrar. [Pr.: -ri-an] – Din fr. agrarien.

agrarián (a-gra-ri-an) adj. m., s. m., pl. agrariéni (-ri-eni); adj. f., s. f. agrariánă, pl. agrariéne

agrarián adj. m. (sil. -gra-ri-an), pl. agrariéni; f. sg. agrariánă, pl. agrariéne

AGRARIÁN adj. v. agrar, agricol.

AGRARIÁN, -Ă s.m. și f. (Rar) Muncitor agricol; agricultor. ♦ Partizan al legilor agrare și al agrarianismului. // adj. Care se referă la legile agrare. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. agrarien].

AGRARIÁN, -Ă I. adj. agrar. II. s. m. f. 1. muncitor agricol; agricultor. 2. partizan al agrarianismului. (< fr. agrarien)

AGRARIÁN ~ánă (~éni, ~éne) 1) Care se referă la agricultură și la legislația agricolă. 2) Care are în vedere agricultura sau pe agricultori. Partid ~. [Sil. -gra-ri-an] /<fr. agrarien

agrarian adj. v. AGRAR. AGRICOL.