AGITÁȚIE s.f. 1. Mișcare prelungită (în sensuri diferite); clătinare, fluturare. 2. Stare de neliniște, de tulburare, de enervare. 3. Mijloc de mobilizare a maselor și de atragere a lor la realizarea unor scopuri revolutionare, progresiste sau reacționare, retrograde, și obiective imediate, exprimate și difuzate cu ajutorul unor variate forme de influențare politică. ◊ Punct de agitație = centru în care un grup de agitatori duc muncă de lămurire cu cetățenii în unele probleme de actualitate. [Var. agitațiune s.f. / cf. lat. agitatio, rus. agitațiia, fr. agitation].