afiliație sf [At: DA / V: (înv) ~iune / P: ~li-a~ / Pl: ~ii / E: fr affiliation] Afiliere.

AFILIÁȚIE, afiliații, s. f. Afiliere. [Pr: -li-a-] – Din fr. affiliation.

AFILÍAȚIE, afiliații, s. f. Afiliere. [Pr.: -li-a-] – Din fr. affiliation.

AFILIÁȚIE, afiliații, s. f. Afiliere. – Pronunțat: -ți-e.

AFILÍAȚIE, afiliații, s. f. Afiliere. [Pr.: -li-a-] – Fr. affiliation.

afiliáție (înv.) (-li-a-ți-e) s. f., art. afiliáția (-ți-a), g.-d. art. afiliáției; pl. afiliáții, art. afiliáțiile (-ți-i-)

afiliáție s. f. → filiație

AFILIÁȚIE s. v. afiliere.

AFILIÁȚIE s.f. Afiliere. [Gen. -iei, var. afiliațiune s.f. / < fr. affiliation].

AFILIÁȚIE s. f. afiliere. (< fr. affiliation)

*afiliațiúne f. (mlat. af-filiátio, -ónis. V. filiațiune). Acțiunea de saŭ de a te afilia, asociațiune. – Și -áție și -ére.

AFILIAȚIE s. afiliere. (~ la o organizație.)