adăvăsésc v. tr. (cp. cu ung. távozni, a se depărta, távoztatni, a depărta, maĭ ales că în Trans. vest se zice tăvăsesc). Vechĭ. Trans. Mold. Risipesc, ruinez, prăpădesc (averea, sănătatea, o turmă, un popor). – Și azĭ în Trans. adăvăsesc și adevesesc. În Mold. maĭ vechĭ adevăsesc, ĭar azĭ (Btș.) dăvăsesc, stric, hrentuĭesc, deteriorez: mi s’a dăvăsit caru pe drumu cel răŭ. În Olt. (Vc.) dăvăsesc, risipesc, cheltuĭesc mult. V. hodorogesc.