ADÎNCĂTÚRĂ, adîncături, s. f. Adîncitură. Nu se aflau în acel loc decît trei puțuri adînci cu cumpănă, la mare depărtare unul de altul, și un izvor ce era mai mult mlaștină într-o adîncătură. SADOVEANU, M. C. 20. Agripina vedea, prin ușa deschisă... adîncătura Iablanicioarei. GALACTION, O. I 160.