Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru acid

ac├şd [At: PONI, CH. 30 / A ╚Öi: (dup─â lat) acid / E: fr acide, lat acidus] 1-2 sm, a (Chm) (Substan╚Ť─â) care, ├«n solu╚Ťie apoas─â, are gust acru ╚Öi ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia de turnesol, iar ├«n combina╚Ťie cu metalele, formeaz─â s─âruri.
AC├ŹD, -─é, acizi, -de, s. m., adj. 1. S. m. Substan╚Ť─â chimic─â cu gust acru ╚Öi miros ├«n╚Ťep─âtor, care ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia albastr─â de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu o baz─â, formeaz─â o sare. 2. Adj. (Adesea fig.) Care are propriet─â╚Ťile unui acid (1), cu gust acru, ├«n╚Ťep─âtor. ÔÇô Din fr. acide, lat. acidus.
AC├ŹD, -─é, acizi, -de, s. m., adj. 1. S. m. Substan╚Ť─â chimic─â, cu gust acru ╚Öi miros ├«n╚Ťep─âtor, care ├«nro╚Öeste h├órtia albastr─â de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu o baz─â, formeaz─â o sare. 2. Adj. (Adesea fig.) Care are propriet─â╚Ťile unui acid (1), cu gust acru, ├«n╚Ťep─âtor. ÔÇô Din fr. acide, lat. acidus.
AC├ŹD1, acizi, s. m. (Chim.) Substan╚Ť─â cu gust acru care ├«nro╚Öe╚Öte h├«rtia albastr─â de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu o baz─â, formeaz─â o sare. Acid sulfuric. Acid clorhidric.
AC├ŹD2, -─é, acizi, -de, adj. Care are propriet─â╚Ťile unui acid; cu gust acru, ├«n╚Ťep─âtor. B─âutur─â acid─â.
AC├ŹD1, acizi, s. m. Substan╚Ť─â cu gust acru care ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia albastr─â de turnesol ╚Öi care, ├«n combina╚Ťie cu o baz─â, formeaz─â o sare ÔÇô Fr. acide (lat. lit. acidus).
AC├ŹD2, -─é, acizi, -de, adj.Care are propriet─â╚Ťile unui acid1; cu gust acru, ├«n╚Ťep─âtor. ÔÇô Fr. acide (lat. lit. acidus).
ac├şd1 adj. m., pl. ac├şzi; f. ac├şd─â, pl. ac├şde
ac├şd2 s. m., pl. ac├şzi
ac├şd s. m., adj. m., pl. ac├şzi; f. sg. ac├şd─â, pl. ac├şde
AC├ŹD s. (CHIM., FARM.) acid acetic = acid etanoic; acid acetilsalicilic v. aspirin─â; acid aminobenzoic v. acid antranilic; acid antimonic = acid hexahidroantimonic; acid antranilic = acid aminobenzoic; acid ascorbic v. vitamina C; acid azotic = acid nitric, (pop.) ap─â tare, (prin Ban.) ap─â vie; acid azotos = acid nitros; acid carbolic v. fenol, acid fenic, (├«nv.) carbol; acid carbonic = (impr.) bioxid de carbon; acid cianhidric = acid prusic; acid citric = acid tartric, sare de l─âm├óie, (pop.) s─âricic─â; acid clorhidric = (├«nv.) spirt-de-sare; acid dietilbarbituric v. veronal; acid ditionos = acid hidrosulfuros; acid etanoic v. acid acetic; acid fenic v. fenol, acid carbolic, (├«nv.) carbol; acid folic = acid pteroilglutamic; acid fosforic = acid ortofosforic; acid glutamic = glutacid; acid hexahidroantimonic v. acid antimonic; acid hidrosulfuros v. acid ditionos; acid nalidixic v. negram; acid nicotinic v. vitamina PP; acid nitric v. acid azotic; acid nitros v. acid azotos; acid ortofosforic v. acid fosforic; acid ortosilicic v. acid silicic; acid paraaminobenzoic v. vitamina H1; acid paraaminosalicilic v. pas; acid picric = trinitrofenol; acid pirogalic v. pirogalol; acid prusic v. acid cianhidric; acid pteroilglutamic = acid folic; acid rodanhidric v. acid tiocianic; acid silicic = acid ortosilicic; acid sulfhidric v. hidrogen sulfurat; acid sulfocianhidric v. acid tiocianic; acid sulfuric = vitriol; acid sulfuric fumans v. oleum; acid tanic v. tanin; acid tartric v. acid citric; acid tiocianic = acid rodanhidric, acid sulfocianhidric.
OXALAT ACID DE POTÁSIU s. (pop.) sare de măcriș.
SULFIT AC├ŹD s. (CHIM.) (impr.) bisulfit.
AC├ŹD s.m. (Chim.) Corp cu gust acru care ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia albastr─â de turnesol ╚Öi din a c─ârui combina╚Ťie cu o baz─â rezult─â o sare. // adj. Cu propriet─â╚Ťi de acid; acru, ├«n╚Ťep─âtor. [< fr. acide, cf. lat. acidus ÔÇô acru].
AC├ŹD1, -─é I. adj. 1. cu propriet─â╚Ťi acide. 2. (fig.) care dezv─âluie lucruri nepl─âcute, dureroase; ustur─âtor. II. s. m. substan╚Ť─â chimic─â cu gust acru ╚Öi miros ├«n╚Ťep─âtor, care ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia albastr─â de turnesol. (< fr. acide, lat. acidus)
ACID2(O)-/ACIDI- elem. ÔÇ×acidÔÇŁ. (< fr. acid/o/-, acidi-, cf. lat. acidus, acru)
AC├ŹD1 ~zi m. Substan╚Ť─â chimic─â cu gust acru ╚Öi miros ├«n╚Ťep─âtor, care ├«nro╚Öe╚Öte h├órtia albastr─â de turnesol, iar ├«n combina╚Ťie cu un metal formeaz─â o sare. /<fr. acide, lat. acidus
AC├ŹD2 ~d─â (~zi, ~de) Care are gust acru ╚Öi ├«n╚Ťep─âtor. B─âutur─â ~d─â. /<fr. acide, lat. acidus
acid a. acru. ÔĽĹ n. substan╚Ť─â cu gust acri╚Öor care ro╚Öe╚Öte fa╚Ťa cea albastr─â a unor vegetale. Caracterul esen╚Ťial al acidelor de a se uni cu un oxid spre a forma o sare: cele mai ├«ntrebuin╚Ťate sunt: acid sulfuric (uleiu de vitriol), acid acetic (o╚Ťet), acid nitric (ap─â tare).
*├ícid, -─â adj. (lat. ├ícidus) Acru: fruct acid. S. m. ╚Öi n., pl. e. Chim. Compus al unu─ş corp simplu cu oxigenu sa┼ş idrogenu, de un gust ├«n╚Ťep─âtor ╚Öi care ├«nro╚Öe╚Öte tinctura de tirnesol. ÔÇô Fals acid (dup─â fr.).
ACID s. (CHIM., FARM.) acid acetilsalicilic = aspirină; acid aminobenzoic = acid antranilic; acid antranilic = acid aminobenzoic; acid ascorbic = vitamina C; acid azotic = acid nitric, (pop.) apă-tare, (prin Ban.) apă-vie; acid azotos = acid nitros; acid carbolic = fenol, acid fenic, (înv.) carbol; acid carbonic = (impr.) bioxid de carbon; acid cianhidric = acid prusic; acid citric = acid tartric, sare de lămîie, (pop.) săricică; acid clorhidric = (înv.) spirt-de-sare; acid dietilbarbiluric = veronal; acid fenic = fenol, acid carbolic, (înv.) carbol; acid folic = acid pteroilglutamic; acid fosforic = acid ortofosforic; acid nitric = acid azotic, (pop.) apă-tăre, (prin Ban.) apă-vie; acid nitros = acid azotos; acid ortofosforic = acid fosforic; acid ortosilicic = acid silicic; acid paraaminobenzoic = vitamina H1; acid paraaminosalicilic = pas; acid picric = trinitrofenol; acid pirogalic = pirogalol; acid prusic = acid cianhidric; acid pteroilglutamic = acid folie; acid rodanhidric = acid sulfocianhidric, acid tiocianic; acid silicic = acid ortosilicic; acid sulfhidric = hidrogen sulfurat, (înv.) hidrogen pucioșit; acid sulfocianhidric = acid rodanhidric, acid tiocianic; acid sulfuric = vitriol; acid sulfuric fumans = oleum; acid tanic = tanin; acid tartric = acid citric, sare de lămîie, (pop.) săricică; acid tiocianic = acid rodanhidric, acid sulfocianhidric.
OXALAT ACID DE POTASIU s. (CHIM.) (pop.) sare de măcriș.
SULFIT ACID s. (CHIM.) (impr.) bisulfit.
acid, (engl. = acid) 1. (petrogr.), calificativ atribuit unei roci sau unei topituri naturale bogate ├«n SiO2 (peste 66%). Rocile a. sunt caracterizate de prezen╚Ťa min. salice ÔÇô cuar╚Ť ╚Öi feldspa╚Ťi ÔÇô ╚Öi de culoarea lor deschis─â (granite, riolite, granodiorite, dacite). Termenul este depreciat.V. ╚Öi Ôćĺbazic, ultrabazic ╚Öi intermediar; 2. (miner.), calificativ pentru un feldspat plagioclaz bogat ├«n Na (albit, oligoclaz).
ACIZI (< fr., lat.) s. m. pl. Compu╚Öi chimici care, conform teoriei disocia╚Ťiei electronice (S. Arrhenius, 1887), ├«n solu╚Ťie apoas─â, elibereaz─â ioni de hidrogen, au gust acru ╚Öi ├«nro╚Öesc h├«rtia de turnesol. Prin ├«nlocuirea hidrogenului cu metale formeaz─â s─âruri. Dup─â num─ârul de ioni pe care ├«i elibereaz─â, a. pot fi monobazici, dibazici etc., iar din punct de vedere al comport─ârii electrolitice pot fi tari ╚Öi slabi. A. s├«nt considera╚Ťi, conform teoriei protolitice (Br├Ânsted-Lowry, 1923), substan╚Ťe capabile s─â accepte electroni.
ACID-, v. ACIDO-. Ôľí ~emie (v. -emie), s. f., cre╚Ötere a concentra╚Ťiei ionilor de hidrogen ├«n s├«nge; ~osteofit (v. osteo-, v. -fit), s. n., osteofit ascu╚Ťit; ~urie (v. -urie), s. f., prezen╚Ť─â excesiv─â a unui acid ├«n urin─â.
acid s. m. sg. (tox.) LSD-25
ADN (acidul dezoxiribonucleic) ÔÇô component principal al aparatului genetic constituit din dou─â lan╚Ťuri de polinucleotide, unite prin leg─âturi de hidrogen. ADN-antisens ÔÇô ADN care ├«mpiedic─â exprimarea unor anumite gene. Este reprezentat de un fragment de ADN monocatenar complementar unei molecule de ARN-mesager (ARN-m); leg─ându-se de molecula ARN-m, el ├«mpiedic─â sinteza unei anumite proteine. S-a reu╚Öit producerea de ADN-antisens prin tehnici de inginerie genetic─â ╚Öi, ├«n prezent, se testeaz─â capacitatea sa de a inhiba ac╚Ťiunea genei care cauzeaz─â diviziunea necontrolat─â a celulelor canceroase; ADN complementar (ADN-c) ÔÇô ADN ob╚Ťinut ├«n laborator, folosind ca matri╚Ť─â o molecul─â de ARN mesager (ARN-m); procesul este invers transcrip╚Ťiei, care are loc ├«n mod normal ├«n celule. Enzima care catalizeaz─â acest proces poart─â numele de reverstranscriptaz─â. Prin urmare, ADN-ul complementar are o secven╚Ť─â de baze complementare matri╚Ťei de ARN-m, spre deosebire de ADN-ul genomic, care nu con╚Ťine secven╚Ťe necodificatoare (introni). Acest tip de ADN este utilizat ├«n clonarea genic─â atunci c├ónd se urm─âre╚Öte exprimarea genelor eucariote ├«n celule-gazd─â procariote; ADN egoist ÔÇô reprezint─â por╚Ťiuni de ADN care aparent nu au nici o func╚Ťie (cunoscute ╚Öi sub numele de ÔÇ×resturiÔÇŁ de ADN), care se afl─â ├«ntre regiunile de ADN care constituie genele. Are capacitatea s─â se integreze ╚Öi s─â ├«╚Öi schimbe pozi╚Ťia ├«n genom ╚Öi, ├«n unele cazuri, este reprezentat de secven╚Ťe repetative de ADN. El este denumit ÔÇ×egoistÔÇŁ pentru c─â exist─â doar pentru a fi copiat ╚Öi transmis de la o genera╚Ťie la alta; realizeaz─â acest lucru folosind organismul ├«n care se afl─â doar ca instrument de supravie╚Ťuire. Cele mai mari cantit─â╚Ťi de ADN egoist se ├«nt├ólnesc la vertebrate ╚Öi la plantele superioare. Prezen╚Ťa ADN-ului egoist poate fi datorat─â, totu╚Öi, faptului c─â exercit─â o func╚Ťie ce n-a putut fi identificat─â, ori poate fi determinat─â de incapacitatea celulei de a stopa cre╚Öterea genomului s─âu; ADN ligaz─â ÔÇô enzim─â capabil─â s─â lege ├«ntre ele dou─â segmente de ADN, juc├ónd un rol important ├«n procesul de reparare a ADN-ului. Aceast─â enzim─â, este folosit─â, de asemenea, ├«n tehnica ADN-ului recombinat, asigur├ónd ata╚Öarea segmentului de ADN str─âin (de exemplu, ADN-ul complementar utilizat ├«n clonarea genic─â) de plasmidul ├«n care este ├«ncorporat; ADN mitocondrial (ADN-mt) ÔÇô molecul─â inelar─â de ADN prezent─â ├«n mitocondrii. La mamifere, ADN-ul mitocondrial reprezint─â mai pu╚Ťin de 1% din cantitatea total─â de ADN din celul─â, ├«ns─â la plante, cantitatea de ADN-mt este variabil─â, Codific─â ARN ribozomal din ARN de transfer, dar numai un num─âr mic de proteine mitocondriale (p├ón─â la 30 de proteine la animale), cele mai multe fiind codificate de ADN-ul nuclear; ADN recombinat ÔÇô ADN-ul ce con╚Ťine gene provenite din surse diferite care au fost combinate prin tehnici de inginerie genetic─â, ╚Öi nu prin ├«ncruci╚Ö─âri experimentale. Ingineria genetic─â este, de aceea, numit─â ╚Öi tehnologia ADN-recombinat; ADN repetitiv ÔÇô reprezint─â secven╚Ťe de nucleotide repetate de mai multe ori ├«n ADN-ul cromozomial. Secven╚Ťele ating lungimi de zeci p├ón─â la mii de perechi de baze ╚Öi se pot repeta de mii de ori ├«n genom. ADN repetitiv include o serie de secven╚Ťe repetitive concentrate ├«n regiunea centromerului; este cunoscut sub numele de ADN satelit ╚Öi ├«n mod obi╚Önuit nu este transcris. O mare parte a ADN-ului repetitiv pare a nu avea nici un rol, totu╚Öi o oarecare parte este transcris─â; ADN satelit ÔÇô por╚Ťiune de ADN din celule animale ╚Öi vegetale ce const─â ├«n secven╚Ťe repetitive de nucleotide. Aproape 30% din ADN-ul uman este reprezentat de asemenea regiuni-satelit. Acestea nu par s─â intre ├«n alc─âtuirea vreunor gene ╚Öi func╚Ťia lor nu a fost elucidat─â ├«nc─â. (Gh.Mohan & Aurel Ardelean ÔÇô Dic╚Ťionar enciclopedic de biologie, vol. I, ed. All 2007).
ARN (acid ribonucleic) ÔÇô compus organic complex (acid nucleic) prezent ├«n celulele vii, implicat ├«n sinteza proteinelor. Molecula de ARN este format─â dintr-un lan╚Ť lung de nucleotide, ├«n care glucidul este riboza iar bazele azotate sunt: adenina, citozina, guanina ╚Öi uracilul; ARN-mesager (ARN-m) ÔÇô copiaz─â informa╚Ťia genetic─â din ADN ╚Öi o transport─â la situsurile specializate din interiorul celulei (numite ribozomi) unde informa╚Ťia este tradus─â ├«n compozi╚Ťia proteinei (transcrip╚Ťie, transla╚Ťie); ARN-ribozomal (ARN-r) ÔÇô prezent ├«n ribozomi, este monocatenar, dar prezint─â ╚Öi regiuni helicoidale formate prin ├«mperecherea bazelor complementare; ARN de transfer (ARN-t; ARN-solubil; ARN-s) ÔÇô este implicat ├«n asamblarea aminoacizilor ├«n lan╚Ťul polipeptidic care este sintetizat ├«n ribozomi. Fiecare ARN-t este specific pentru un anumit aminoacid ╚Öi poart─â un triplet din structura ARN-m (naticodon); ARN-viral ÔÇô material genetic al unor virusuri (ribovirusuri). (Gh. Mohan & Aurel Ardelean ÔÇô Dic╚Ťionar enciclopedic de biologie, vol. I, ed. All 2007)

Acid dex online | sinonim

Acid definitie

Intrare: acid (adj.)
acid adjectiv
Intrare: acid (s.m.)
acid substantiv masculin
Intrare: acid (pref.)
acid pref.