acăríță¹ sf [At: HEM 131 / Pl: ~țe / E: acar¹ + -iță] (Mol) Acar¹.

acăríță² ș/ [At: LB / Pl: ~țe / E: ngr αϰαρί + -iță] (Reg) Căpușă (Ixodes).

ACĂRÍȚĂ, acărițe, s. f. (Pop.) Cutiuță în care se păstrează ace, ață și alte mărunțișuri necesare la cusut; acarniță. – Ac + suf. -ăriță.

ACĂRÍȚĂ, acărițe, s. f. (Pop.) Cutiuță în care se păstrează ace, ață și alte mărunțișuri necesare la cusut; acarniță. – Ac + suf. -ăriță.

ACĂRÍȚĂ, acărițe, s. f. (Pop.) Cutiuță în care se păstrează ace, ață și alte mărunțișuri necesare la cusut. – Din ac + suf. -ăriță.

acăríță (pop.) s. f., g.-d. art. acăríței; pl. acăríțe

acăríță s. f., g.-d. art. acăríței; pl. acăríțe

ACĂRÍȚĂ s. v. căpușă.

2)*acár n., pl. e (d. ac). Cutioară de ținut ace. – Și acáriță și acárniță, pl. e.

acăriță s. v. CĂPUȘĂ.