Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru abunda

abundá, vi [At: DA / Pzi 3: undă / E: fr abonder, lat abundare] 1 A fi din belșug. 2 A avea din belșug.
ABUND├ü, pers. 3 ab├║nd─â, vb. I. Intranz. 1. A fi, a se g─âsi din bel╚Öug, ├«n mare cantitate; a prisosi. 2. A avea, a con╚Ťine; a folosi din bel╚Öug. ÔÇô Din fr. abonder, lat. abundare.
ABUND├ü, pers. 3 ab├║nd─â, vb. I. Intranz. 1. A fi, a se g─âsi din bel╚Öug, ├«n mare cantitate; a prisosi. 2. A avea, a con╚Ťine; a folosi din bel╚Öug. ÔÇô Din fr. abonder, lat. abundare.
ABUND├ü, pers. 3 ab├║nd─â, vb. I. Intranz. A fi, a se g─âsi, a exista din abunden╚Ť─â. Pe pia╚Ť─â abund─â produsele alimentare. ÔÖŽ (Fran╚Ťuzism rar; urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗) A poseda din bel╚Öug. Articolele din presa imperialist─â abund─â ├«n argumente false. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (nerecomandabil) abundeaz─â (IBR─éILEANU, A. 104).
ABUND├ü, pers. 3 ab├║nd─â, vb. I. Intranz. 1. A fi, a se g─âsi din bel╚Öug, ├«n mare cantitate. 2. A avea, a con╚Ťine, a folosi din bel╚Öug. Piesa abund─â ├«n scene comice. ÔÇô Fr. abonder (lat. lit. abundare).
abund├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ab├║nd─â; ger. abundß║ąnd
abundá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. abúndă; ger. abundând
ABUNDÁ vb. I. intr. 1. A fi din belșug, a prisosi. 2. (Rar) A avea, a poseda din belșug. [Cf. lat. abundare, fr. abonder].
abundá vb. intr. a fi, a se găsi, a avea din belșug. (după fr. abonder, lat. abundare)
abund├í (-d, -├ít), vb. ÔÇô A fi, a se g─âsi din bel╚Öug, a prisosi. < Lat. abundare (sec. XIX). Pu╚Ťin folosit, mai ales la pers. a 3-a, ceea ce explic─â oscila╚Ťia ├«ntre abund ╚Öi abundez. Der. abundent, adj.; abunden╚Ť─â, s. f. Am├«ndou─â formele s├«nt dezaprobate de unii gramaticieni conservatori, care pledeaz─â pentru abundant ╚Öi abundan╚Ť─â. Totu╚Öi primele forme s-au generalizat, datorit─â confuziei u╚Öor de f─âcut ├«ntre termina╚Ťiile fr. -ant ╚Öi -ent: fr. abondant > abundent ╚Öi fr. contondant > contundent, ca ╚Öi fr. p├ęnitent > penitent.
A ABUND├ü pers. 3 ab├║nd─â intranz. A fi din abunden╚Ť─â; ├«n cantit─â╚Ťi mari. 2) A avea din abunden╚Ť─â; a con╚Ťine din bel╚Öug. /<lat. abundare, fr. abonder
abundà v. a prisosi: România abundă în vii.
*ab├║nd ╚Öi -├ęz, a -├í v. intr. (lat. abundare, d. unda, und─â val). ├Äs ├«n abundan╚Ť─â: gr├«u abund─â ├«n ╚Ťar─â. ├Äs ├«mbel╚Öugat: ╚Ťara abund─â ├«n gr├«┼ş.

Abunda dex online | sinonim

Abunda definitie

Intrare: abunda
abunda verb grupa I conjugarea I