Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 560755:

*abituriént, -ă s. (germ. abiturient, din lat. habituriens, care dorește să poseadă, saŭ de la abiturus, care va pleca, va ieși). Trans. Sec. 19. Absolvent al unei școale superioare înainte de a fi depus examinu final.

Abiturientă dex online | sinonim

Abiturientă definitie