abatiză sf [At: LTR / Pl: ~ze / E: fr abattis] (Mil) Baraj realizat, de obicei, în păduri din copaci tăiați și culcați la pământ cu vârful îndreptat spre inamic.

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Dispozitiv de apărare făcut din copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Din fr. abattis.

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Dispozitiv de apărare făcut din copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Din fr. abattis.

ABATÍZĂ, abatize, s. f. Lucrare de fortificație, constînd din copaci răsturnați și culcați cu vîrful către inamic.

ABATÍZĂ, abatize, s. f. (Mil.) Obstacol realizat din copaci răsturnați cu vârful către inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Fr. abattis

abatíză s. f. (milit.; înv.) Dispozitiv de apărare realizat din copaci tăiați și culcați la pământ cu vârful spre inamic. • pl. -e. / < fr. abattis.

abatíză s. f., g.-d. art. abatízei; pl. abatíze

abatíză s. f., g.-d. art. abatízei; pl. abatíze

ABATÍZĂ s.f. Obstacol făcut de copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic. [< fr. abbatis].

abatíză s. f. (mil.) baraj realizat din copaci culcați cu vârful spre inamic. (< fr. abattis)

ABATÍZĂ ~e f. Obstacol constând din copaci doborâți și așezați cu vârfurile spre dușman. [G.-D. abatizei] /<fr. abattis