Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru Vulgata

VULG├üTA s. f. Traducerea latin─â a Bibliei (Vechiul Testament din ebraic─â, iar Noul Testament din greac─â), realizat─â de Sf├óntul Ieronim, declarat─â normativ─â ╚Öi autentic─â la Conciliul din Trent, singura ce poate fi utilizat─â ├«n lecturile publice, dispute, predici ╚Öi interpret─âri; carte care con╚Ťine aceast─â versiune. ÔÇô Din lat. [versio] Vulgata, fr. Vulgate.
VULG├üTA s. f. art. Versiune latin─â a Bibliei, adoptat─â la Conciliul din Trent, Folosit─â ╚Öi azi ├«n Biserica Catolic─â; carte care con╚Ťine aceast─â versiune. ÔÇô Din lat. [versio] Vulgata, fr. Vulgate.
VULG├üTA s. f. Versiune latin─â a bibliei (adoptat─â la Conciliul din Trent) ├«n uz ╚Öi azi ├«n biserica catolic─â; carte care con╚Ťine aceast─â versiune.
Vulgáta (versiune latină a Bibliei) s. propriu f., g.-d. Vulgátei
Vulgáta (Biblia) s. pr. f.
VULG├üTA s.f. Versiunea latin─â a Bibliei, adoptat─â la conciliul din Trent ╚Öi folosit─â ╚Öi azi ├«n biserica romano-catolic─â; carte care con╚Ťine aceast─â versiune. [< lat. (versio) Vulgata, fr. Vulgate].
VULGÁTA s. f. versiunea latină a Bibliei, adoptată la conciliul din Trent și folosită și azi în biserica romano-catolică. (< lat. /versio/ Vulgata, fr. Vulgate)
VULGÁTA f. Biblie în traducere latină, folosită în biserica catolică. [G.-D. Vulgatei] /<lat. Vulgata, fr. Vulgate
Vulgata f. traducere latină a Sfintei Scripturi, revăzută de sfântul Ieronim (384), singura recunoscută de Biserica catolică.
*vulg├íta f., pl. e (lat. vulgata, fem., d. vulgatus, popularizat, divulgat). Traducerea latin─â a sfinte─ş Scriptur─ş (rev─âzut─â de sf├«ntu ─Čeronim la 384), care e singura pe care o recunoa╚Öte biserica catolic─â.
Vulgata, traducerea latină a Bibliei (Vechiul Testament din ebraică, iar Noul Testament din greacă), făcută de Ieronim între anii 390 și 405 și recunoscută oficial de Bis. romano-catolică.

Vulgata dex online | sinonim

Vulgata definitie

Intrare: Vulgata
Vulgata substantiv propriu feminin articulat (numai) singular