lopătár m. Cel ce mînă luntrea, vîslaș. Făcător saŭ vînzător de lopețĭ. O pasăre acŭatică numită și lopățică și cosar, maĭ mică decît barza, cu care seamănă la formă, cu penele albe și cu cĭocu ca o lopățică (platálea).