Holbein m. mare pictor german, căruia s’atribue Danțul macabru (1498-1554).

HOLBEIN [hólbain] 1. Hans H. cel Bătrân (c. 1465-1524), pictor și desenator german. Maestru al goticului târziu, a suferit totodată influența picturii flamande renascentiste; altare (la mănăstirile din Augsburg și din Kaisheim, azi la München) și portrete. 2. Hans H. cel Tânăr (1497 sau 1498-1543), pictor și desenator renascentist german. Fiul lui H. (1). A lucrat la Basel (1515-1532), apoi s-a stabilit în Anglia (1532), unde a devenit pictorul de curte al lui Henric VIII. Tablouri religioase („Hristos mort”, „Madona primarului Meyer”), desene pline de vervă (ciclul „Elogiul nebuniei”, „Dansul macabru”) și mai cu seamă portrete, remarcabile prin precizia desenului, subtilitatea coloritului și pătrunderea psihologică („Erasmus din Rotterdam”, „Thomas Morus”, „Soția și copiii artistului”, „Portretul negustorului Gisze”, „Henric al VIII-lea”, „Ambasadorii”).