Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 966692:

DOROBANȚ subst. 1. – ul, 1542 (16 B II 293). 2. Cf. Dorobăț (Dm; Tec I; Sd XVI; 17 A II 273; Sur II etc.); v, și Dărăban.

DorobanÈ› dex online | sinonim

DorobanÈ› definitie