Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 981276:
Berberis thunbergii DC. Specie cu flori (apar pe lujerii din anul anterior) galbene, solitare- sau în fascicule de cîte 2-5. Înflorește primăvara. Arbust tufos (1,5-2,0 m înălțime), spinos (spini simpli, lungi de cca 1,6-1,8 mm). Frunze (cca 1,5-2,5 cm lungime) cu margini întregi, rotunjite în partea superioară, îngustate treptat spre pețiol, verzi vara, devin arămii toamna, glauscente pe partea inferioară. Fruct, bacă roșie, strălucitoare (Pl. 12, fig. 70).
Berberis thunbergii dex online | sinonim
Berberis thunbergii definitie
