ȚOLÉT, țoleturi, s. n. (Pop.; cu sens colectiv) Mulțime de haine, de țoale. – Țoală + suf. -et.

ȚOLÉT, țoleturi, s. n. (Rar; colectiv) Mulțime de haine, de țoale. – Țoală + suf. -et.

ȚOLÉT s. n. (Rar, cu sens colectiv) Mulțime de haine, de țoale.

țolét (pop.) s. n., pl. țoléturi

țolét s. n., pl. țoléturi

ȚOLÉT ~uri n. rar Mulțime de țoluri sau țoale. /țoală + suf. ~et

țolét n., pl. urĭ și e (d. țol). Țoale multe, (haĭne, borfe ș. a.): niscaĭ bucate, țoleturĭ saŭ alte lucrurĭ (Neam. Rom. Pop. II, 329).