Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru ╚Ťivil

civ├şl, ~─â [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 303/9 / V: (├«vp) ╚Ťi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr civil, lat civelis] 1 a Care prive╚Öte pe civili (6). 2 a Care apar╚Ťine civililor (16). 3 a Care este specific civililor (16). 4-5 a Care se refer─â la raporturile juridice ale civililor ├«ntre ei (sau la raporturile economice ale acestora cu organele ╚Öi organiza╚Ťiile statului). 6 a (├Äs) Drepturi ~e Drepturi de care se bucur─â o persoan─â (fizic─â sau juridic─â), reglementate ╚Öi recunoscute ca atare. 7 a (├Äs) Drept - Ramur─â a dreptului care studiaz─â ╚Öi reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale (convertite ├«n raporturi juridice) existente ├«ntre persoanele fizice sau juridice dintr-un stat. 8 a (├Äs) Cod (sau ├«nv, codice, condic─â) ~ Culegere unitar─â de norme juridice care reglementeaz─â raporturile de drept civil. 9 a (├Äs) Stare ~─â Situa╚Ťia unei persoane a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces. 10 a (├Äs) Ofi╚Ťer al st─ârii ~e (sau, ├«nv ofi╚Ťer ╚Ťivil) Salariat al unei prim─ârii ├«ns─ârcinat cu ├«ncheierea actelor de stare civil─â. 11 a (├Äs) C─âs─âtorie ~─â C─âs─âtorie oficiat─â de ofi╚Ťerul st─ârii civile ├«n conformitate cu prevederile legale (├«naintea c─âs─âtoriei religioase). 12 a (├Äs) Parte ~─â Persoan─â care, ├«ntr-un proces penal, formuleaz─â preten╚Ťii de desp─âgubiri pentru daunele suferite prin s─âv├ór╚Öirea ac╚Ťiunii. 13 a (├Äs) R─âzboi ~ Conflict armat ├«ntre dou─â grupuri adverse din aceea╚Öi ╚Ťar─â, cu scopul de a prelua puterea. 14 a (├Änv; ├«s) List─â ~ Sum─â alocat─â anual de la bugetul statului pentm cheltuielile private ale regelui. 15 a (├Änv; ├«s) Fructele ~e Chiriile caselor, venitul rentelor etc. 16 a (├Äe) A se constitui parte ~─â (├«ntr-un proces) A cere, la judecat─â, desp─âgubiri b─âne╚Öti pentru pierderile cauzate de vinovat. 17 sm Cet─â╚Ťean al unui stat, cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi preo╚Ťilor. 18 sm Persoan─â ├«mbr─âcat─â ├«n haine obi╚Önuite (╚Öi nu militare sau preo╚Ťe╚Öti). 19 av (├Äe) A fi (├«mbr─âcat) ├«n ~ A purta haine obi╚Önuite.
CIV├ŹL, -─é, civili, -e, adj. Care se refer─â la cet─â╚Ťenii unui stat sau la raporturile juridice ale acestora ├«ntre ei (cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi a reprezentan╚Ťilor Bisericii), precum ╚Öi la raporturile acestora cu organele ╚Öi cu organiza╚Ťiile statului. ÔŚŐ Drepturi civile = drepturi de care se bucur─â o persoan─â (fizic─â sau juridic─â), reglementate ╚Öi recunoscute de stat. Drept civil = totalitatea normelor care reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale (convertite ├«n raporturi juridice) existente ├«ntre persoanele fizice sau juridice dintr-un stat. Cod civil = culegere unitar─â de norme juridice care reglementeaz─â raporturile de drept civil. Stare civil─â = situa╚Ťia unei persoane a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces. Ofi╚Ťer al st─ârii civile = salariat al unei prim─ârii ├«ns─ârcinat cu ├«ncheierea actelor de stare civil─â. C─âs─âtorie civil─â = c─âs─âtorie oficiat─â de ofi╚Ťerul st─ârii civile ├«n conformitate cu prevederile legale. Parte civil─â = persoan─â care, ├«ntr-un proces penal, formuleaz─â preten╚Ťii de desp─âgubiri pentru daunele suferite prin s─âv├ór╚Öirea infrac╚Ťiunii. R─âzboi civil = conflict armat ├«ntre dou─â grupuri adverse din aceea╚Öi ╚Ťar─â, cu scopul de a prelua puterea. ÔÖŽ (Substantivat) Persoan─â ├«mbr─âcat─â ├«n haine obi╚Önuite (╚Öi nu ├«n haine militare sau preo╚Ťe╚Öti); cet─â╚Ťean al unui stat, cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi preo╚Ťilor. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) ╚Ťiv├şl, -─â adj.] ÔÇô Din fr. civil, lat. civilis.
╚ÜIV├ŹL, -─é adj. v. civil.
CIV├ŹL, -─é, civili, -e, adj. Care prive╚Öte pe cet─â╚Ťenii unui stat (cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi a reprezentan╚Ťilor bisericii) sau care apar╚Ťine, este specific acestor cet─â╚Ťeni; care se refer─â la raporturile juridice ale cet─â╚Ťenilor ├«ntre ei (cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi a reprezentan╚Ťilor bisericii), precum ╚Öi la raporturile economice ale acestora cu organele ╚Öi organiza╚Ťiile statului. ÔŚŐ Drepturi civile = drepturi de care se bucur─â o persoan─â (fizic─â sau juridic─â), reglementate ╚Öi recunoscute ca atare. Drept civil = ramur─â a dreptului care studiaz─â ╚Öi reglementeaz─â rela╚Ťiile sociale (convenite ├«n raporturi juridice) existente ├«ntre persoanele fizice sau juridice dintr-un stat. Cod civil = culegere unitar─â de norme juridice care reglementeaz─â raporturile de drept civil. Stare civil─â = situa╚Ťia unei persoane a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces. Ofi╚Ťer al st─ârii civile = salariat al unei prim─ârii ├«ns─ârcinat cu ├«ncheierea actelor de stare civil─â. C─âs─âtorie civil─â = c─âs─âtorie oficiat─â de ofi╚Ťerul st─ârii civile ├«n conformitate cu prevederile legale. Parte civil─â = persoan─â care, ├«ntr-un proces penal, formuleaz─â preten╚Ťii de desp─âgubiri pentru daunele suferite prin s─âv├ór╚Öirea infrac╚Ťiunii. R─âzboi civil = conflict armat ├«ntre dou─â grupuri adverse din aceea╚Öi ╚Ťar─â, cu scopul de a prelua puterea. ÔÖŽ (Substantivat) Persoan─â ├«mbr─âcat─â ├«n haine obi╚Önuite (╚Öi nu ├«n haine militare sau preo╚Ťe╚Öti); cet─â╚Ťean al unui stat, cu excep╚Ťia militarilor ╚Öi a preo╚Ťilor. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) ╚Ťiv├şl, -─â adj.] ÔÇô Din fr. civil, lat. civilis.
╚ÜIV├ŹL, -─é adj. v. civil.
CIV├ŹL, -─é, civili, -e, adj. 1. Care prive╚Öte pe cet─â╚Ťenii unui stat; care se refer─â la raporturile juridice ale cet─â╚Ťenilor ├«ntre ei, precum ╚Öi la raporturile economice ale acestora cu organele ╚Öi cu organiza╚Ťiile statului. S─â ne r─âdic─âm la o via╚Ť─â civil─â ╚Öi politic─â. GHICA, S. XIX. Drepturi civile = drepturi privitoare la interesele private pe care le au cet─â╚Ťenii unui stat ╚Öi de care se bucur─â ├«n parte ╚Öi str─âinii. Drept civil = ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei dreptului care studiaz─â condi╚Ťiile persoanelor, raporturile lor de familie, diferitele raporturi juridice din care se nasc drepturi ╚Öi obliga╚Ťii etc. Cod civil = culegere unitar─â de norme juridice care reglementeaz─â raporturile de drept civil. Stare civil─â = situa╚Ťia unei persoane, a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie, deces. Acte de stare civil─â. Ôľş Ofi╚Ťer al st─ârii civile = delegat al sfatului popular ├«ns─ârcinat cu ├«ncheierea actelor st─ârii civile. (├Än opozi╚Ťie cu c─âs─âtorie religioas─â) C─âs─âtorie civil─â = c─âs─âtorie oficiat─â de ofi╚Ťerul st─ârii civile, ├«n conformitate cu prevederile legale. (Jur.) Parte civil─â = partea v─ât─âmat─â printr-o infrac╚Ťiune ╚Öi care are preten╚Ťii de desp─âgubiri pentru daunele suferite. Desp─âgubiri civile v. desp─âgubire. 2. Care nu este militar, care nu are caracter milit─âresc. Haine civile. Autorit─â╚Ťi civile. Avia╚Ťie civil─â. R─âzboi civil = conflict armat ├«ntre dou─â grupuri adverse din aceea╚Öi ╚Ťar─â, cu scopul de a prelua puterea. ÔŚŐ (Substantivat) Persoan─â care nu este militar sau care nu poart─â uniform─â militar─â. Mai f─âcu doi-trei pa╚Öi spre un grup de trei civili. CAMIL PETRESCU, N. 17. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi popular) ╚Ťiv├şl, -─â (CAMILAR, N. II 377, CARAGIALE, O. I 144, RUSSO, S. 121) adj.
╚ÜIV├ŹL, -─é adj. v. civil.
civ├şl adj. m., pl. civ├şli; f. civ├şl─â, pl. civ├şle
civ├şl adj. m., pl. civ├şli; f. sg. civ├şl─â, pl. civ├şle
CIV├ŹL adj. 1. v. cet─â╚Ťenesc. 2. (├«nv. ╚Öi pop.) p─âm├óntesc. (Probleme ~ ╚Öi probleme biserice╚Öti.)
CIV├ŹL, -─é adj. 1. Privitor la cet─â╚Ťenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cet─â╚Ťeni. ÔŚŐ Drept civil = ramur─â a dreptului care se ocup─â cu condi╚Ťiile persoanelor, raporturile lor de familie ╚Öi diferite leg─âturi juridice care dau na╚Ötere la drepturi, obliga╚Ťii etc.; cod civil = totalitatea normelor juridice care reglementeaz─â raporturile de drept civil; stare civil─â = situa╚Ťia unei persoane a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie etc.; ofi╚Ťer al st─ârii civile = delegat al puterii de stat ├«ns─ârcinat cu ├«ncheierea actelor de stare civil─â; parte civil─â = partea care pretinde desp─âgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infrac╚Ťiuni. 2. Care nu este militar, lipsit de caracter milit─âresc. ÔŚŐ R─âzboi civil = conflict armat pentru putere ├«ntre dou─â grupuri adverse din acela╚Öi stat. // s.m. ╚Öi f. Persoan─â care nu face parte din armat─â. [Var. ╚Ťivil, -─â adj., s.m.f. / < lat. civilis, cf. it. civile, fr. civil].
╚ÜIV├ŹL, -─é adj., s.m. ╚Öi f. v. civil.
CIV├ŹL, -─é I. adj. 1. care prive╚Öte pe cet─â╚Ťenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cet─â╚Ťeni. ÔÖŽ drepturi -e = drepturi de care se bucur─â o persoan─â (fizic─â sau juridic─â), reglementate ╚Öi recunoscute ca atare; drept ~ = ramur─â a dreptului care studiaz─â ╚Öi reglementeaz─â raporturile juridice existente ├«ntre persoanele fizice ╚Öi juridice dintr-un stat; stare ~─â = situa╚Ťia unei persoane a╚Öa cum rezult─â din actele sale privitoare la na╚Ötere, c─âs─âtorie etc.; parte ~─â = persoan─â care, ├«ntr-un proces, pretinde desp─âgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infrac╚Ťiuni. 2. care nu este militar, lipsit de caracter milit─âresc. ÔÖŽ r─âzboi ~ = conflict armat pentru putere ├«ntre grupuri adverse din acela╚Öi stat. II. s. m. f. persoan─â care nu face parte din armat─â. (< fr. civil, lat. civilis)
CIV├ŹL ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de cet─â╚Ťenii unui stat ╚Öi raporturile juridice dintre ei. Drept ~. Ac╚Ťiune ~─â. ÔŚŐ Stare ~─â situa╚Ťie a unui cet─â╚Ťean ├«n raport cu familia. R─âzboi ~ lupt─â armat─â pentru putere dintre diferite grupuri sociale ├«n cadrul aceleia╚Öi ╚Ť─âri. C─âs─âtorie ~─â c─âs─âtorie oficiat─â de organele puterii de stat (f─âr─â participarea bisericii). 3) ╚Öi substantival Care nu este militar sau preot; care este ├«n afara vie╚Ťii militare sau biserice╚Öti. Parte ~─â. Haine ~e. /<fr. civil, lat. civilis
civil a. 1. privitor la cet─â╚Ťeni: societate civil─â; r─âsboiu civil, lupt─â fratricid─â ├«ntre cet─â╚Ťenii aceleea╚Ö ╚Ť─âri; 2. ├«n opozi╚Ťiune cu militar ╚Öi uneori cu ecleziastic: autorit─â╚Ťi civile; 3. ├«n opozi╚Ťiune cu criminal: codul civil; drepturi civile, cari ap─âr─â interesele individuale; parte civil─â, care reclam─â daune interese; stare civil─â, faptul de a fi major sau minor, fl─âc─âu sau ├«nsurat; registrele st─ârii civile coprind actele de na╚Ötere, de c─âs─âtorie ╚Öi de moarte: primarii sunt ofi╚Ťerii st─ârii civile; c─âs─âtorie civil─â, f─âr─â vreo ceremonie religioas─â. ÔĽĹ m. cel ce nu e nici militar, nici preot: un civil.
╚Ťivil a. ╚Öi m. pop. civil: soldat care cere unui ╚Ťivil CAR. [Nem╚Ť. ZIVIL].
*civ├şl, -─â adj. (lat. civilis, d. civis, cet─â╚Ťean. V. cetate). Cet─â╚Ťenesc: dreptur─ş civile. Se zice ├«n opoz. cu militar ╚Öi ecleziastic: func╚Ťiune, autoritate civil─â. Fig. C─şoplit, civilizat, bine crescut. Moarte civil─â, perderea drepturilor de cet─â╚Ťean. R─âzbo─ş civil, ├«ntre cet─â╚Ťeni─ş acelu─şa╚Ö─ş stat. Dreptu, codu civil, cel relativ la drepturile ╚Öi datoriile cet─â╚Ťeanulu─ş. C─âs─âtorie, ├«nmorm├«ntare civil─â, f─âcut─â numa─ş cu actele oficiulu─ş st─âri─ş civile, dec─ş f─âr─â preut. Stare civil─â, situa╚Ťiunea unu─ş om conform actelor de la ofici┼ş st─âri─ş civile (la prim─ârie), de ex. dac─â e b─ârbat, feme─şe, ├«nsurat or─ş nu, vi┼ş sa┼ş mort: ofi╚Ťeru st─âri─ş civile. B─şurou ├«n care se ╚Ťin h├«rtiile aceste─ş situa╚Ťiun─ş. S. m. Un civil, o persoan─â civil─â (nu militar, nic─ş preut). Adv. A te cununa civil, f─âr─â preut, ci numa─ş la prim─ârie. Cu polite╚Ť─â: a te purta civil. ÔÇô Vech─ş, az─ş pop. ╚Ťivil (germ. zivil).
CIVIL adj. 1. cet─â╚Ťenesc, civic, (├«nv.) politicesc. (Drepturi ~.) 2. (├«nv. ╚Öi pop.) p─âm├«ntesc. (Probleme ~ ╚Öi probleme biserice╚Öti.)
AUTORITATE AERONAUTICĂ CIVILĂ organ de stat care reglementează, coordonează și controlează întreaga activitate aeronautică civilă.
PERSONAL AERONAUTIC CIVIL totalitatea persoanelor care deservesc activitatea de zbor. Personalul aeronautic civil se compune din: a) Personal aeronautic civil navigant, care ├«ndepline╚Öte atribu╚Ťiuni pe linie de zbor, posed├ónd documente ├«n condi╚Ťiile stabilite de autoritatea aeronautic─â ╚Öi centrul de medicin─â aeronautic─â sau pe baz─â de conven╚Ťie pentru cet─â╚Ťenii altor state: personalul echipajului de conducere al aeronavei (pilo╚Ťi, navigatori, radiotelegrafi╚Öti ╚Öi mecanici de zbor) ╚Öi personal tehnic auxiliar (execut─â servicii la bord privind ├«nc─ârc─âtura, opera╚Ťiile de recep╚Ťie ╚Öi control al aeronavei ├«n vederea eliber─ârii sau prelungirii certificatelor de navigabilitate, ├«n general fiind ingineri speciali╚Öti), b) Personal aeronautic civil nenavigant, care deserve╚Öte desf─â╚Öurarea activit─â╚Ťii de zbor la sol (controlori de trafic aerian, dispeceri etc.), ├«ntre╚Ťinerea materialului volant etc.
TEREN DE AERONAUTIC─é CIVIL─é suprafa╚Ť─â plat─â care permite decolarea ╚Öi aterizarea aeronavelor, put├ónd fi de mai multe feluri: aeroport, pentru traficul de c─âl─âtori ╚Öi de marf─â; aerodrom, pentru activit─â╚Ťi sportive, utilitare, sanitare ╚Öi militare; terenuri de lucru, pentru avia╚Ťia utilitar─â ╚Öi terenuri/zone de aterizare pentru concursuri, acestea trebuind omologate, pe ele desf─â╚Öur├óndu-se activit─â╚Ťi de zbor numai ziua ╚Öi ├«n condi╚Ťii meteo normale.
ORGANIZA╚ÜIA AVIA╚ÜIEI CIVILE INTERNA╚ÜIONALE (O.A.C.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Civil Aviation Organization ÔÇô I.C.A.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montr├ęal (Canada), creat─â cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 apr. 1947), ├«n scopul dezvolt─ârii naviga╚Ťiei aeriene interna╚Ťionale, supravegherii transporturilor aeriene interna╚Ťionale, pentru asigurarea bunei desf─â╚Öur─âri a securit─â╚Ťii zborurilor, dezvoltarea rutelor de naviga╚Ťie aerian─â ╚Öi aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1965).
R─éZBOIUL CIVIL DIN SPANIA (1936-1939), r─âzboi izbucnit ├«n urma rebeliunii na╚Ťionali╚Ötilor spanioli, condu╚Öi de F. Franco, la 18 iul. 1936, ├«mpotriva Republicii Spaniole (proclamat─â ├«n 1931). Dup─â trei ani de lupte, datorit─â interven╚Ťiei Germaniei ╚Öi a Italiei, republicanii au fost ├«nfr├ón╚Ťi. Al─âturi de republicanii spanioli au luptat voluntari din ├«ntreaga lume: peste 35000 din 54 de ╚Ť─âri. Din Rom├ónia au participat combatan╚Ťi de ambele p─âr╚Ťi beligerante.

╚Ťivil dex online | sinonim

╚Ťivil definitie

Intrare: civil
civil adjectiv
╚Ťivil adjectiv