ȚIGLÁR, țiglari, s. m. Persoană care face țigle¹ sau care acoperă clădirile cu țiglă¹. – Țiglă¹ + suf. -ar.

ȚIGLÁR, țiglari, s. m. Persoană care face țigle¹ sau care acoperă clădirile cu țiglă¹. – Țiglă + suf. -ar.

ȚIGLÁR, țiglari, s. m. Lucrător care face țigle sau care acoperă clădirile cu țiglă.

țiglár (ți-glar) s. m., pl. țiglári

țiglár s. m. (sil. -glar), pl. țiglári

ȚIGLÁR ~i m. 1) rar Persoană care face țigle. 2) rar Muncitor specializat în acoperirea clădirilor cu țiglă. 3) înv. Negustor de țiglă. /țiglă + suf. ~ar