Dicționare ale limbii române

2 intrări

2 definiții pentru țerț

țerț1, V. anțărț.[1]
ȚERȚ adv. (an-țarț) < lat. tertius, Țerțea, Pătru (pe o icoană din biserică (Băneasa-București). 2. Delnița Țearții în genitiv, (RI XIII 391). 3. Cf. Țîrțescu (Lic Pl 178). 4. Cf. Țărțărău, I. (Sur XVII).

țerț dex online | sinonim

țerț definitie

Intrare: Țerț
Țerț
Intrare: țerț
țerț