țáigăr, țáigăre, s.n. (reg.) arătător la ceas, limbă; manoș.

țáigăr, țaigăre, s.n. – (reg.) Arătător la ceasornic (Maram. din dreapta Tisei). – Din germ. Zeiger „indicator, arătător (la ceas)” (MDA).

țáigăr, -e, s.n. – Arătător la ceasornic. Termen atestat în Maramureșul din dreapta Tisei (DRT) și în zona Banatului (Mihai 2007). – Din germ. Zeiger „indicator”.