Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 974198:

ȚERȚ adv. (an-țarț) < lat. tertius, Țerțea, Pătru (pe o icoană din biserică (Băneasa-București). 2. Delnița Țearții în genitiv, (RI XIII 391). 3. Cf. Țîrțescu (Lic Pl 178). 4. Cf. Țărțărău, I. (Sur XVII).

ÈšerÈ› dex online | sinonim

ÈšerÈ› definitie

Creare CV Creare CV