Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 355881:

ȘUIERĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial Care șuieră; asemănător șuieratului. Un vânt ~. ◊ Consoană ~oare consoană siflanta sau sibilantă. [Sil. șu-ie-] /a șuiera + suf. ~tor

șuierător dex online | sinonim

șuierător definitie