Dicționare ale limbii române

2 intrări

5 definiții pentru ștoluit

ȘTOLUÍ, ștoluiesc, vb. IV. Tranz. A supune o piele operației de ștoluire. – Din germ. dial. stollen.
ȘTOLUÍ, ștoluiesc, vb. IV. Tranz. A supune o piele operației de ștoluire. – Din germ. dial. stollen.
ștoluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștoluiésc, imperf. 3 sg. ștoluiá; conj. prez. 3 să ștoluiáscă
ștoluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștoluiésc, imperf. 3 sg. ștoluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. ștoluiáscă
A ȘTOLUÍ ~iésc tranz. (piei tăbăcite) A supune operației de stoluire. /cf. germ. Stollen

ștoluit dex online | sinonim

ștoluit definitie

Intrare: ștolui
ștolui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: ștoluit
ștoluit participiu