Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 355782:
A ȘPRIȚUÍ ~iésc tranz. (suprafețe ale unor piese) A prelucra cu șprițuitorul. /spriț + suf. ~ui
- sursa: NODEX 2002
- permalink
șprițuire dex online | sinonim
șprițuire definitie
