Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru șpăclui

ȘPĂCLUÍ, șpăcluiesc, vb. IV. Tranz. A aplica, a răzui, a netezi cu șpaclul un strat subțire de ipsos, de chit etc. – Șpaclu + suf. -ui.
ȘPĂCLUÍ, șpăcluiesc, vb. IV. Tranz. A aplica, a răzui, a netezi cu șpaclul un strat subțire de ipsos, de chit etc. – Șpaclu + suf. -ui.
ȘPĂCLUÍ, șpăcluiesc, vb. IV. Tranz. A aplica pe tencuiala interioară a unei construcții un strat subțire de ipsos, cu ajutorul unui șpaclu.
șpăcluí (a ~) (șpă-clu-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăcluiésc, imperf. 3 sg. șpăcluiá; conj. prez. 3 să șpăcluiáscă
șpăcluí vb. (sil. -clu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăcluiésc, imperf. 3 sg. șpăcluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șpăcluiáscă
A ȘPĂCLUÍ ~iésc tranz. (pereți, tavane etc). A acoperi cu șpăcluială. /șpaclu + suf. ~ui

șpăclui dex online | sinonim

șpăclui definitie

Intrare: șpăclui
șpăclui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
  • silabisire: șpă-clu-i