șopotésc v. intr. (vsl. šĭpŭtati, a murmura, a șopti, sîrb. šaputati, šaptati, a șopti. V. șoptesc, șopocăĭesc). Mold. Șoptesc, vorbesc încet. Cĭuruĭ, murmur: pîrău șopotește.