Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru șireție

ȘIREȚÍE, șireții, s. f. (Rar) Șiretenie1.Șiret2 + suf. -ie.
ȘIREȚÍE, șireții, s. f. (Rar) Șiretenie1. – Șiret2 + suf. -ie.
ȘIREȚÍE s. f. (Rar) Șiretenie. Se ivea zîmbind cu o spăriată și copilărească șireție capul ei. EMINESCU, N. 75.
șirețíe (rar) s. f., art. șirețía, g.-d. art. șirețíei; pl. șirețíi, art. șirețíile
șirețíe s. f., art. șirețía, g.-d. art. șirețíei; pl. șirețíi, art. șirețíile
ȘIREȚÍE s. v. stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug.
șireție s. v. STRATAGEMĂ. SUBTERFUGIU. ȘIRETENIE. ȘIRETLIC. ȘMECHERIE. TERTIP. TRUC. VICLENIE. VICLEȘUG.

șireție dex online | sinonim

șireție definitie

Intrare: șireție
șireție substantiv feminin