Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru șest

șest1 (înv.) interj.
șest3 (persoană) (înv.) s. m.
șest interj.
șest (persoană) s. m.
ȘEST interj. v. atenție.
ȘEST interj. ~ 2. Atenție! alertă! șase (2)!. (din rus. šest = șase și atenție!; cf. șase, zexe, fr. vingt-deux = atenție!)
șest interj. – (Arg.) Atenție, grijă. Rus. šest „șase” și „atenție” (Unbegaun, BL, IX, 105), cf. șase, zexe, fr. vingt-deux. Mai înainte se presupunea un sst (Ciureanu, BF, II, 207) sau „șase” (Graur, BL, IV, 115).
șést s.n. (reg.) șes.
șest interj. v. ATENȚIE.
a sta de șase / de șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune.
a sta la perghea / la șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune.
a ține șestul expr. (intl.) a pândi eventuala apariție inopinată a cuiva în timpul unei operațiuni ilegale.
șestul! interj. atenție!, păzea!

șest dex online | sinonim

șest definitie

Intrare: șest (persoană)
șest 1 s.m. substantiv masculin
Intrare: șest (s.n.)
șest 3 s.n. substantiv neutru
Intrare: șest (interj.)
șest 2 interj.