Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru ╚Öchiop─âtare

╚śCHIOP─éT├ü, schio├íp─ât, vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior dec├ót pe cel─âlalt (sau pe celelalte); a umbla ca un ╚Öchiop; a ╚Öchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desf─â╚Öura ├«n mod normal, a nu func╚Ťiona bine, a se poticni. [Prez. ind. ╚Öi: ╚Öchiop─âtez] ÔÇô Lat *excloppitare.
╚śCHIOP─éT├ü, ╚Öchiop─âtez, vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior dec├ót pe cel─âlalt (sau pe celelalte); a umbla ca un ╚Öchiop; a ╚Öchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desf─â╚Öura ├«n mod normal, a nu func╚Ťiona bine, a se poticni. ÔÇô Lat. *excloppitare.
SCHIOPĂTÁ vb. I v. șchiopăta.
╚śCHIOP─éT├ü, ╚Öchiop─âtez ╚Öi ╚Öchioap─ât, vb. I. Intranz. 1. (Despre fiin╚Ťe, ╚Öi ├«n forma ╚Öchiop─âta) A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior dec├«t pe cel─âlalt, a umbla ca un ╚Öchiop. ├Änainteaz─â acum spre noi ╚Öchiop─ât├«nd. SAHIA, N. 52. Iar ├«ncepe s─â ╚Öchioapete. STANCU, D. 316. C├«rlanul schioap─ât─â de-un picior. SLAVICI, N. II 32. 2. Fig. A func╚Ťiona defectuos, a nu merge bine, normal, a se poticni. Ministeriul cam ╚Öchiop─âteaz─â c├«nd e╚Öti absent. ALECSANDRI, T. 1378. 3. (Rar, despre soare, prin confuzie cu ┬źsc─âp─âta┬╗) A apune. Soarele cam ╚Öchiop─âta spre apus. MACEDONSKI, O. III 7. ÔÇô Variant─â: schiop─ât├í vb. I.
!╚Öchiop─ât├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ╚Öchio├íp─ât─â/╚Öchiop─âte├íz─â; conj. prez. 3 s─â ╚Öchio├ípete/s─â ╚Öchiop─ât├ęze
╚Öchiop─ât├í vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öchiop─ât├ęz, 2 sg. ╚Öchiop─ât├ęzi, 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öchiop─âte├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öchiop─ât├ęze
șchiopătá vb., ind. prez. pers. 1 șchiopătez (șchioapăt)
╚śCHIOP─éT├ü vb. v. ╚Öont├óc─âi.
╚śCHIOP─éT├üRE s. (rar) ╚Öchiop─ât─âtur─â, ╚Öchiop─âtur─â, (fam.) ╚Öov├ólc─âial─â, ╚Öov├ólc─âit. (~ calului.)
A ╚śCHIOP─éT├ü ~├ęz intranz. 1) A merge, sprijinindu-se mai pu╚Ťin pe un picior, f─âc├ónd mi╚Öc─âri nefire╚Öti; a ╚Öont├óc─âi; a ╚Öov├ólc─âi. 2) fig. (despre ac╚Ťiuni, activit─â╚Ťi etc.) A se desf─â╚Öura anormal; a progresa cu greu. 3) fig. (despre persoane) A avea cuno╚Ötin╚Ťe insuficiente (├«ntr-un domeniu oarecare). /<lat. exclopittare
╚Öchiop─ât├á v. 1. a umbla ca un ╚Öchiop; 2. fig. a fi defectuos: acest ra╚Ťionament ╚Öchioap─ât─â.
╚Öch─şo├íp─ât ╚Öi ╚Öchiop─ât├ęz, a -├í v. intr. (lat. *ex-cl├│ppito, -├íre). Merg ╚Öchiop; ╚Öi ast─âz─ş ma─ş ╚Öchioap─ât─â din lovitura ce─şa. ÔÇô Vech─ş ╚Öi -pet├ęz (╚Öi ca v. refl.) ╚Öi (chear az─ş) ╚Öch─şopez. ╚śi sch- (Munt. Vest).
╚śCHIOP─éTA vb. (pop.) a (se) poticni, (├«nv. ╚Öi reg.) a st├«ng─âci, (reg.) a hod─âc─âi, a ╚Öchiop├«rca, a ╚Ö├«ng─âvi, a ╚Öonc─âi, a ╚Öont├«c─âlui, a ╚Öontorogi, a ╚Öon╚Ťi, (prin Transilv.) a hot├«c├«i, (prin Ban. ╚Öi Olt.) a ╚Öanta, (prin Olt. ╚Öi Transilv.) a ╚Öod├«lc─âi, (fam.) a ╚Öont├«c─âi, a ╚Öov├«lc─âi. (Un om care ~.)
╚śCHIOP─éTARE s. (rar) ╚Öchiop─ât─âtur─â, ╚Öchiop─âtur─â, (fam.) ╚Öov├«lc─âial─â, ╚Öov├«lc─âit. (~ calului.)
PEDE POENA CLAUDO (lat.) pedeapsa vine ╚Öchiop─ât├ónd ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 2, 32. Mai devreme sau mai t├órziu orice vin─â se isp─â╚Öe╚Öte.
╚Öchiop─âta, ╚Öchiop─âtez v. i. a nu se desf─â╚Öura ├«n mod normal, a nu func╚Ťiona bine

șchiopătare dex online | sinonim

șchiopătare definitie

Intrare: șchiopăta
șchiopăta 2 1 -t intranzitiv conjugarea I grupa I verb
șchiopăta 1 1 -tez intranzitiv conjugarea a II-a grupa I verb
schiop─âta 1 1 -t intranzitiv conjugarea I grupa I verb
schiop─âta 2 1 -tez verb grupa I conjugarea a II-a intranzitiv
Intrare: șchiopătare
șchiopătare substantiv feminin