șal (șáluri), s. n. 1. (Înv.) Țesătură fină din păr de cămilă, țesătură fină de lînă. – 2. Broboadă, fular mare. – Mr. șal. Tc. (per.) șal, din hind. shal (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), și cu al doilea sens prin intermediul fr. châle, cf. ngr. σάλι, alb., bg. sal. – Der. șaliu (var. Munt. șaiu), s. n. (țesătură de lînă), înv., din tc. șali; șalon, s. n. (înv., țesătură deasă de bumbac).