Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru întorcătură

întorcătúră s.f. (reg., înv.) întâia vizită a noilor căsătoriți la socrii mirelui.
întorcătură f. Buc. întâia vizită a noilor căsătoriți la socrii mirelui.
întorcătúră f., pl. ĭ. Trans. Cale primară, prima vizită a însurățeilor la părințĭ orĭ a părinților la însurățeĭ. Vechĭ. Revoltă.

întorcătură dex online | sinonim

întorcătură definitie

Intrare: întorcătură
întorcătură