Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 888470:

ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s. n. Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. – Întoarce + suf. -ător.

întorcător dex online | sinonim

întorcător definitie