Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«njur─âtur─â

├ÄNJUR─éT├ÜR─é, ├«njur─âturi, s. f. Vorb─â sau expresie injurioas─â, de ocar─â; sudalm─â. ÔÇô ├Änjura + suf. -─âtur─â.
├ÄNJUR─éT├ÜR─é, ├«njur─âturi, s. f. Vorb─â sau expresie injurioas─â, de ocar─â; sudalm─â. ÔÇô ├Änjura + suf. -─âtur─â.
├ÄNJUR─éT├ÜR─é, ├«njur─âturi, s. f. Vorb─â sau expresie cu care cineva ├«njur─â sau insult─â; sudalm─â. Printre glasurile speriate ├«ns─â pornir─â deodat─â ├«njur─âturi ╚Öi amenin╚Ť─âri. REBREANU, R. II 197. Strig─âte, ├«njur─âturi, certuri ╚Öi ├«nc─âier─âri se repetau ├«n fiecare diminea╚Ť─â, subt ochii santinelelor din port. BART, E. 289. Cap─ât─â c├«teva ├«njur─âturi de la birjari, pe care le ├«nghite ├«n g├«ndul lui. SP. POPESCU, M. G. 50.
înjurătúră s. f., g.-d. art. înjurătúrii; pl. înjurătúri
înjurătúră s. f., g.-d. art. înjurătúrii; pl. înjurătúri
├ÄNJUR─éT├ÜR─é s. (livr.) impreca╚Ťie, invectiv─â, (rar) ├«njurare, (pop.) ocar─â, sudalm─â, suduial─â, suduitur─â, (fig.) ├«mb─âl─âtur─â, (arg.) sictireal─â.
ÎNJURĂTÚRĂ ~i f. Vorbă sau expresie injurioasă; sudalmă. [G.-D. înjurăturii] /a înjura + suf. ~ătură
înjurătură f. 1. injurie; 2. mod obișnuit de a înjura.
├«njur─ât├║r─â f., pl. ─ş. Vest. Sudu─şal─â, expresiune pin care ├«njur─ş.
├ÄNJUR─éTUR─é s. (livr.) impreca╚Ťie, invectiv─â, (rar) ├«njurare, (pop.) ocar─â, sudalm─â, suduial─â, suduitur─â, (fig.) ├«mb─âl─âtur─â, (arg.) sictireal─â.

înjurătură dex online | sinonim

înjurătură definitie

Intrare: înjurătură
înjurătură substantiv feminin