Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru ├«ngrijire

├ÄNGRIJ├Ź, ├«ngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A avea grij─â de cineva sau de ceva, a purta de grij─â cuiva. ÔÖŽ Tranz. A p─âstra ceva ├«n bun─â stare. ÔÖŽ Tranz. A avea grij─â de s─ân─âtatea cuiva. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi c─âuta de s─ân─âtate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) A-╚Öi procura ceva (din vreme), a face preg─âtirile necesare. II. Refl. ╚Öi tranz. (├Änv.) A (se) ├«ngrijora, a(-╚Öi) face griji. ÔÇô ├Än + grij─â.
├ÄNGRIJ├ŹRE, ├«ngrijiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngriji ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Grij─â purtat─â unei fiin╚Ťe, unui lucru; solicitudine. ÔŚŐ Personal de ├«ngrijire = personal care se ocup─â de cur─â╚Ťenia dintr-o institu╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A da primele ├«ngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. B─âgare de seam─â, aten╚Ťie. II. (├Änv.) ├Ängrijorare, team─â. ÔÇô V. ├«ngriji.
├ÄNGRIJ├Ź, ├«ngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. ╚Öi refl. A avea grij─â de cineva sau de ceva, a purta de grij─â cuiva. ÔÖŽ Tranz. A p─âstra ceva ├«n bun─â stare. ÔÖŽ Tranz. A avea grij─â de s─ân─âtatea cuiva. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi c─âuta de s─ân─âtate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) A-╚Öi procura ceva (din vreme), a face preg─âtirile necesare. II. Refl. ╚Öi tranz. (├Änv.) A (se) ├«ngrijora, a(-╚Öi) face griji. ÔÇô ├Än + grij─â.
├ÄNGRIJ├ŹRE, ├«ngrijiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngriji ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Grij─â purtat─â unei fiin╚Ťe, unui lucru; solicitudine. ÔŚŐ Personal de ├«ngrijire = personal care se ocup─â de cur─â╚Ťenia dintr-o institu╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A da primele ├«ngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. B─âgare de seam─â, aten╚Ťie. II. (├Änv.) ├Ängrijorare, team─â. ÔÇô V. ├«ngriji.
├ÄNGRIJ├Ź, ├«ngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A avea grij─â de cineva sau de ceva, a purta de grij─â cuiva. Iar pe mine s─â m─â ├«ngrije╚Öti cu... m├«na ta. ISPIRESCU, L. 3. ├Ängrije╚Öte-m─â, c─â ╚Ťi-oi prinde ╚Öi eu bine vreodat─â. CREANG─é, P. 287. Fecior m─â-sa c─â-╚Öi avea... ╚śi cu drag mi-l ├«ngrijea. TEODORESCU, P. P. 205. ÔŚŐ Intranz. I s-a ├«nt├«mplat lui Gheorghe Dima s─â nu-╚Öi vad─â casa cu s─âpt─âm├«nile ╚Öi cu anii, iar Nastasia a r─âmas s─â ├«ngrijeasc─â singur─â de toate. GALAN, Z. R. 46. Sta mai mult ├«n cas─â ╚Öi-╚Öi ├«ngrijea de cei patru copii. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 44. Fata ├«mp─âratului ├«ngriji de cal tocmai precum ├«i zise el. ISPIRESCU, L. 16. ÔŚŐ Refl. M─â mieram eu s─â nu se ├«ngrijeasc─â biata bab─â de mine. CREANG─é, P. 133. ÔÖŽ A ╚Ťine, a p─âstra ceva curat, ├«n bun─â stare. ├Ä╚Öi ├«ngrije╚Öte c─âr╚Ťile. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi vedea de s─ân─âtate, a urma o cur─â, un tratament. E╚Öti bolnav, ├«ngrije╚Öte-te! 2. Refl. A se preocupa, a c─âuta, a vedea de ceva. M─â ├«ngrijesc de cel mai ne├«nsemnat am─ânunt al ├«mbr─âc─âmin╚Ťii mele. SAHIA, N. 20. Vezi cum m─â ├«ngrijesc de soarta ta?... De aceea ╚Öi tu trebuie s─â faci ce te-oi sf─âtui eu. ALECSANDRI, T. I 37. Tu, de c├«nd e╚Öti, nu te-ai ├«ngrijit de toalet─â. NEGRUZZI, S. I 64. ÔŚŐ Tranz. (Neobi╚Önuit) Miron [Costin] ╚Öi al╚Ťi hronicari au scris mai to╚Ťi dup─â tradi╚Ťii, f─âr─â a ├«ngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202. 3. Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) A-╚Öi procura (ceva) din vreme, a lua m─âsuri din timp pentru..., a face preg─âtirile necesare. ├Ängrije╚Öte-te de bani ╚Öi pentru revist─â, cum ╚Öi pune-te pe lucru acolo. GHICA, A. 450. De cu var─â, pentru iarn─â, de cojoc s─â te-ngrije╚Öti. ÔŚŐ (├Änvechit, urmat de un infinitiv) Toderic─â se ├«ngrijise... a mai avea un joc de c─âr╚Ťi. NEGRUZZI, S. I 85. ÔŚŐ Tranz. (Neobi╚Önuit) Rogu-te, ├«ngrije╚Öte-m─â de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE, O. VII 156. II. Refl. A fi ├«ngrijorat, a se ├«ngrijora, a se teme de soarta cuiva; a-╚Öi face griji, g├«nduri. Dragul mamei, drag! Nu-╚Ťi pune via╚Ťa ├«n primejdie!... ÔÇô Nu te ├«ngriji, m─âmuc─â, de feli, c─â... ai s─â vezi cine s├«nt eu. CREANG─é, P. 80. Despre ap─â bun─â nu v─â ├«ngriji╚Ťi; acu╚Öi avem s─â d─âm peste o f├«nt├«n─â. id. ib. 204. Eu unul m─â ├«ngrijesc foarte mult... Nu pentru mine, ci pentru ob╚Ötie. ALECSANDRI, T. I 64. ÔÖŽ Tranz. (Rar, ├«nvechit) A ├«ngrijora (pe cineva), a face (cuiva) griji. [Dacii] ├«ngrijise tare pe ├«mp─âra╚Ťii Romei. ODOBESCU, S. II 279.
├ÄNGRIJ├ŹRE, ├«ngrijiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngriji ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Purtare de grij─â; solicitudine. Pe Iorgu ├«l luase subt ├«ngrijirea ei de la v├«rsta de nou─â ani. VLAHU╚Ü─é, O. A. 141. Harap-Alb r─âm├«ne bucuros, mul╚Ť─âmind Sfintei Dumineci pentru buna g─âzduire ╚Öi ├«ngrijirea ce are de el. CREANG─é, P. 214. ÔŚŐ Personal de ├«ngrijire = totalitatea persoanelor care se ocup─â cu men╚Ťinerea cur─â╚Ťeniei ├«ntr-o institu╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A da primele ├«ngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat. 2. B─âgare de seam─â, precau╚Ťie; grij─â. Cur─â╚Ťi p─ârul de usc─âturi ╚Öi de omizi cu mare ├«ngrijire. CREANG─é, P. 287. ├Än Siria, ochii femeilor s├«nt partea ce ele ascund mai cu ├«ngrijire. BOLINTINEANU, O. 290. II. (Rar, ├«nvechit) ├Ängrijorare, team─â. M─â cuprinde c├«teodat─â o-ntristare ╚Öi-o-ngrijire. MACEDONSKI, O. I 231. Tot ora╚Öul era adunat... a╚Ötept├«nd cu ├«ngrijire sf├«r╚Öitul. NEGRUZZI, S. I 231.
├«ngrij├ş (a ~) (a avea grij─â) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ngrij├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ngrije├í; conj. prez. 3 s─â ├«ngrije├ísc─â; ger. ├«ngrij├şnd
├«ngrij├şre s. f., g.-d. art. ├«ngrij├şrii; pl. ├«ngrij├şri
├«ngrij├ş (a avea grij─â) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ngrij├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ngrije├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ngrije├ísc─â; ger. ├«ngrij├şnd
├«ngrij├şre s. f., g.-d. art. ├«ngrij├şrii; pl. ├«ngrij├şri
├ÄNGRIJ├Ź vb. 1. a c─âuta, a vedea, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) c├ó╚Ötiga. (A se ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (├«nv. ╚Öi reg.) a socoti. (~ de or─ât─ânii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. v. trata.
├ÄNGRIJ├Ź vb. v. alarma, fr─âm├ónta, intriga, ├«ngrijora, nelini╚Öti, speria, tulbura.
├ÄNGRIJ├ŹRE s. 1. v. migal─â. 2. (MED.) tratament, (rar) tratare. (Se afl─â ├«n ~ unui medic.)
├ÄNGRIJ├ŹRE s. v. fr─âm├óntare, grij─â, ├«ngrijorare, nelini╚Öte, temere.
├Ängrijire Ôëá ne├«ngrijire
A ├ÄNGRIJ├Ź ~├ęsc 1. tranz. 1) (fiin╚Ťe, lucruri) A avea ├«n grij─â; a ├«nconjura cu grij─â; a c─âuta. ~ un copil. 2) A p─âstra ├«n stare bun─â ╚Öi ├«n cur─â╚Ťenie. ~ biblioteca. 2. intranz. A avea grij─â; a c─âuta. ~ de toate. [Sil. ├«n-gri-] /├«n + grij─â
A SE ├ÄNGRIJ├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A avea grij─â (personal─â) deosebit─â; a se interesa ├«ndeaproape. ~ de s─ân─âtate. 2) A lua (din timp) m─âsurile cuvenite. 3) ├«nv. v. A SE ├ÄNGRIJORA. /├«n + grij─â
├«ngrij├Č v. 1. a avea, a purta grij─â: a ├«ngriji de copii; 2. a fi nelini╚Ötit, a se teme: nu se ├«ngrije╚Öte de nimic.
├«ngrijire f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngriji; 2. precau╚Ťiune: trebue luat lucrul cu ├«ngrijire; 3. solicitudine: Doamna ├«n prev─âz─âtoarea-i ├«ngrijire OD.
├«ngrij├ęsc v. tr. (d. grij─â). Am grij─â (solicitudine) de, port grij─â de: a ├«ngriji casa, copii─ş, bolnavi─ş. V. intr. Am grij─â (solicitudine) de, v─âd de: a ├«ngriji de cas─â, de copi─ş, de bolnav─ş. V. refl. ├Äm─ş da┼ş aten╚Ťiune, am solicitudine de mine. ├Äs nelini╚Ötit, ├«s alarmat, ├«ngrijat: m─â ├«ngrijesc de soarta lu─ş. (Fals: soarta lu─ş m─â ├«ngrije╚Öte).
├«ngrij├şre f. Ac╚Ťiunea de a te ├«ngriji. Precau╚Ťiune, grij─â: a umbla cu ├«ngrijire. Solicitudine. Anxietate, ├«ngrijorare.
├«ngriji vb. v. ALARMA. FR─éM├ÄNTA. INTRIGA. ├ÄNGRIJORA. NELINI╚śTI. SPERIA. TULBURA.
ÎNGRIJI vb. 1. a căuta, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) cîștiga. (A ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. (MED.) a (se) căuta, a (se) trata, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astm.)
ÎNGRIJIRE s. tratament, (rar) tratare. (Se află în ~ unui medic.)
├«ngrijire s. v. FR─éM├ÄNTARE. GRIJ─é. ├ÄNGRIJORARE. NELINI╚śTE. TEMERE.
a servi la îngrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap. 2. a-i fura cuiva portofelul.

îngrijire dex online | sinonim

îngrijire definitie

Intrare: îngriji
îngriji verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îngrijire
îngrijire substantiv feminin