Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru ├«nfricat

├ÄNFRIC├ü vb. I. Refl. (├Änv.; folosit la timpurile trecute) A se ├«nfrico╚Öa. ÔÇô ├Än + fric─â.
├ÄNFRIC├üT, -─é, ├«nfrica╚Ťi, -te, adj. (├Änv.) ├«nfrico╚Öat. ÔÇô V. ├«nfrica.
├ÄNFRIC├ü vb. I. Refl. (Folosit la timpurile trecute) A se ├«nfrico╚Öa. ÔÇô ├Än + fric─â.
├ÄNFRIC├üT, -─é, ├«nfrica╚Ťi, -te, adj. (Reg.) ├Änfrico╚Öat. ÔÇô V. ├«nfrica.
├ÄNFRIC├ü, ├«nfr├şc, vb. I. Refl. (Transilv.; folosit mai ales la timpurile trecute) A-i fi cuiva fric─â, a se teme, a se ├«nfrico╚Öa. ╚śi erau ├«nt─ârite cur╚Ťile Zmeului... tot cu st├«nci de bolovani, dar el nu se ├«nfrica de loc. RETEGANUL, P. V 24.
├ÄNFRIC├üT, -─é, ├«nfrica╚Ťi, -te, adj. Plin de fric─â, ├«nfrico╚Öat. Tot mai ├«ngrijorat, mai ├«nfricat, a m├«nat gr─âbit spre cas─â. GALAN, Z. R. 263.
├«nfric├í (a ~) (├«nv.) vb., ind. prez. 1 sg. ├«nfr├şc, perf. s. 1 sg. ├«nfric├íi; conj. s─â ├«nfr├şce
├«nfric├í vb., ind. prez. 3 sg. ├«nfr├şc─â
ÎNFRICÁ vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoșa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.
ÎNFRICÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit.
├«nfr├şc, a -├í v. tr. Vech─ş. Rar az─ş. ├Änfrico╚Öez.
├«nfric├ít, -─â adj. Rar az─ş. Umplut de fric─â. Stra╚Önic.
├«nfrico╚Ö├ęz v. tr. (d. fric─â, fricos). Umplu de fric─â, ├«ngrozesc, ├«nsp─â─şm├«nt, intimid├ęz. Vech─ş ├«nfric, a -├í.
├«nfrica vb. v. CUTREMURA. ├ÄNCR├ÄNCENA. ├ÄNFIORA. ├ÄNFRICO╚śA. ├ÄNGROZI. ├ÄNSP─éIM├ÄNTA. TREMURA. ZGUDUI.
├«nfricat adj. v. CUTREMURAT. ├ÄNCR├ÄNCENAT. ├ÄNFIORAT. ├ÄNFRICO╚śAT. ├ÄNGROZIT. ├ÄNSP─éIM├ÄNTAT. ZGUDUIT.

înfricat dex online | sinonim

înfricat definitie

Intrare: înfrica
înfrica verb grupa I conjugarea I
Intrare: înfricat
înfricat adjectiv