Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ├«nfior─âtor

├ÄNFIOR─éT├ôR, -O├üRE, ├«nfior─âtori, -oare, adj. Care produce fiori (de spaim─â); fioros, ├«nsp─âim├ónt─âtor, ├«ngrozitor. [Pr.: -fi-o-] ÔÇô ├Änfiora + suf. -─âtor.
├ÄNFIOR─éT├ôR, -O├üRE, ├«nfior─âtori, -oare, adj. Care produce fiori (de spaim─â); fioros, ├«nsp─âim├ónt─âtor, ├«ngrozitor. [Pr.: -fi-o-] ÔÇô ├Änfiora + suf. -─âtor.
├ÄNFIOR─éT├ôR, -O├üRE, ├«nfior─âtori, -o├íre, adj. Care produce fiori (de spaim─â); fioros, ├«nsp─âim├«nt─âtor, ├«ngrozitor. Iat─â un tablou ├«nfior─âtor al mecanismului ╚Öi moralit─â╚Ťii economiei burgheze. SAHIA, U.R.S.S. 69. ├Än larg ├«ntunericul era ├«nfior─âtor. DUN─éREANU, CH. 233. Deodat─â se umplu c├«mpia de o mul╚Ťime de dih─ânii, care de care mai grozave, care de care mai ├«nfior─âtoare. POPESCU, B. I 38. ÔŚŐ (Adverbial) Calul necheza ├«nfior─âtor. (Pe l├«ng─â un adjectiv, d─â acestuia valoare de superlativ) Zilele astea am fost chinuit─â de ├«ntrebarea dac─â era ceva adev─ârat din tot ce mi-ai spus atunci ur├«t, ├«nfior─âtor de ur├«t, sau dac─â furia te-a f─âcut s─â spui vorbe care nu erau ale tale. DEMETRIUS, C. 60. Nop╚Ťile de var─â S├«nt ├«nfior─âtor de dulci. VLAHU╚Ü─é, O. A. 31. ÔÇô Pronun╚Ťat: -fi-o-.
înfiorătór (-fi-o-) adj. m., pl. înfiorătóri; f. sg. și pl. înfiorătoáre
înfiorătór adj. m. (sil. -fi-o-), pl. înfiorătóri; f. sg. și pl. înfiorătoáre
ÎNFIORĂTÓR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3. v. cumplit. 4. v. atroce. 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, îngrozitor, înspăimântător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.)
├ÄNFIOR─éT├ôR1 adv. 1) Foarte tare. ╚Üipa ~. 2) (urmat de un adjectiv cu prepozi╚Ťia de) Extraordinar; extrem. ~ de ur├ót. /v. a ├«nfiora + suf. ~─âtor
ÎNFIORĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care înfioară; în stare să provoace fiori (de groază); înspăimântător; înfricoșător; îngrozitor; sinistru. Tablou ~. /v. a înfiora + suf. ~ător
înfiorător a. care înfioară.
├«nfior─ât├│r, -o├íre adj. Care te face s─â sim╚Ť─ş fior─ş: spectacul ├«nfior─âtor.
ÎNFIORĂTOR adj. 1. groaznic, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, oribil, (înv. și pop.) spăimîntător, (pop.) spăimos, (înv.) spăimîntos. (Un lucru ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.) 3. aprig, cumplit, groaznic, înfricoșător, îngrozitor, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune ~ îl măcina.) 4. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală ~.) 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, îngrozitor, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.)

înfiorător dex online | sinonim

înfiorător definitie

Intrare: înfiorător
înfiorător adjectiv
  • silabisire: -fi-o-