Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru ├«ndestulire

├ÄNDESTUL├üRE, ├«ndestul─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ndestula ╚Öi rezultatul ei; satisfacere a unei nevoi; bel╚Öug, abunden╚Ť─â. Oamenii cresc ├«n ├«ndestulare ╚Öi se ├«nmul╚Ťesc ca n─âsipul m─ârii. RUSSO, O. 25. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«ndestulare = din bel╚Öug, din abunden╚Ť─â. Era primit cu drag─â inim─â ╚Öi osp─âtat cu ├«ndestulare. CREANG─é, A. 20. ÔÇô Variant─â: ├«ndestul├şre (CO╚śBUC, P. I 96) s. f.
├ÄNDESTUL├ŹRE s. f. v. ├«ndestulare.
├ÄNDESTUL├ŹRE s. f. v. ├«ndestulare.

îndestulire dex online | sinonim

îndestulire definitie

Intrare: îndestulire
îndestulire